Mircea Dinescu i-a făcut o odă lui Ion Iliescu în fața procurorilor care anchetează cele 709 de decese de la Revoluția din 1989

Mircea Dinescu a ajuns, astăzi dimineaţă, la sediul Parchetului instanţei supreme pentru a fi audiat ca martor în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii. Înainte de a se întâlni cu procurorii, Dinescu a spus că poate acum ar fi fost mort dacă, în decembrie 1989, Ion Iliescu nu ar fi venit la Televiziune.

Mircea Dinescu a ajuns în jurul orei 9.15 la sediul Parchetului Instanţei supreme. „Poate dacă nu ieşea Iliescu la televizor acum depuneaţi o floare pe mormântul meu şi nu numai al meu”, le-a spus Mircea Dinescu juraliştilor înainte de a se întâlni cu procurorii, susține News.ro.

El a adăugat că toţi generalii de Armată şi de Securitate care trebuiau să plece cu Ceauşescu au venit de partea lui Iliescu.

„Păstrând proporţiile, mă simt ca Nicolae Bălcescu care după ce a condus revoluţia de la 1848 dacă ar fi trăit, ar fi chemat în 1875 să-şi dea cu părerea ce s-a întâmplat atunci. Mie mi se pare că jucam într-o telenovelă fiindcă ani de zile în care ar fi trebuit  să se discute ce s-a întâmplat atunci, s-au făcut tot soiul de comitete şi comiţii şi s-a îngropat chestia. După 27 de ani să chemi oamenii care au participat atunci? Ce să mai afli?”, a mai spus Dinescu.

Dosarul „Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, conducerea politică şi militară instaurată după  decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, „fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, a precizat PICCJ.