Cartierul Filaret, din sectorul 5 al Capitalei, este o adevărată pagină de istorie. Dacă pașii te aduc pe străduțele pitorești din Filaret aici trebuie să știi că făurirea României moderne a pornit chiar de aici.
Ai putea călca chiar pe urmele marilor patrioți pașoptiști Ion Heliade Radulescu, Stefan Golescu, Christian Tell, Nicolae Pleșoianu si preotul Radu Șapcă, care la 9 iunie 1848 au citit mulțimii adunate pe Dealul Filaretului (Câmpia Libertății) proclamația revoluționară scrisă de Ion Heliade Radulescu.
„Proclamația de la Islaz” cuprindea programul Revoluției din Țara Românească, care prevedea, printre altele, eliberarea și împroprietărirea țăranilor, cucerirea independenței țării, egalitatea tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate și de religie, în baza principiilor elaborate, stabilindu-se convocarea unei Adunări Constituante spre a pune bazele unei Constituții. În același timp, a fost format un guvern provizoriu, care la 14/26 iunie se va contopi cu guvernul format la București. Domnitorul Gheorghe Bibescu semnase Constituția și recunoscuse noul guvern. Bibescu a abdicat apoi și a plecat la Brașov.
Adunarea populară de la Filaret, imortalizată într-o fotografie
Pare de necrezut, însă marele moment al turnării temeliei României Moderne – marea adunare populară de pe Dealul Filaretului din 15 iunie 1848 a fost fotografiat, potrivit Zf.ro. Un dagherotipist anonim a reușit să imortalizeze evenimentul.
Originalul s-a pierdut, fiind păstrată o fotocopie. Descrierea evenimentului a fost data în detaliu de ziarul Pruncul Român, scos pe cheltuială proprie de C.A. Rosetti: „În stanga, la poalele dealului pe care străjuiește biserica numită, nu știu din ce moitv, „Cuțitul de argint”, poate în amintirea cuțitului folosit de către viticultori, se distinge fântâna Filaret, împodobită cu frunze de vie și cu drapelul tricolor. În centru se vede crucea de lemn ridicată la rugămintea lui I.H. Rădulescu, pentru a arăta românilor că revoluția este lucrare dumnezeiască, iar nu păgânească”.
„Discursurile patrioților s-au ținut la fântână și lângă cruce, într-un cort. În dreapta, construcția ciudată, în stil sefard sau neogotic, era arcul de triumf ridicat cu ocazia căsătoriei lui Gheorghe Bibescu, domnul Țării Romanești. Construcția era de lemn, nu din piatră, și a fost mutată la Bariera din Capul Podului (n.r. azi Piața Victoriei) ca să cinstească sosirea lui Omer Pașa. A fost distrusă din ordinul rușilor în vremea caimacamului Ioan Cantacuzino”.
Cetățeanul TV
