Tun de 18 milioane de euro. Afacere „de famiglie” cu deșeuri la Consiliul Județean Cluj

Contracte cu dedicație la Consiliul Județean Cluj. Sub pretextul implementării unei soluții tehnice inovatoare pentru valorificarea deșeurilor municipale, șefii județului au croit o licitație pliată pe o firmă cu „pedegree”.

Anchetă realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica

Deși sună bine pe hârtie la prima vedere, soluția tehnică de dezintegrare moleculară și valorificare energetică a deșeurilor, care îi va costa pe clujeni peste 18 milioane de euro, nu a fost implementată în niciun oraș din Europa, din cauza dezavantajelor sale. Marea Britanie, Franța sau Germania au renunțat rând pe rând la ideea gazificării deșeurilor (botezată pompos, de clujeni, dezintegrare moleculară), din cauza tehnologiei insuficient dezvoltate, care prezintă dezavantaje imposibil de depășit la momentul actual: costuri uriașe, poluarea generată și randamentul extrem de scăzut. Șefii județului Cluj se declară optimiști, dar au recunoscut că nu au nici cea mai vagă ideea despre eficienţa acestor tehnologii, comparativ cu parametrii solicitaţi în Memoriul Tehnic.

Licitație cu dedicație

Și, atunci, ne întrebăm, pe bună dreptate, „ce îi mână în luptă” pe liderii Consiliului Județean Cluj? Achizițiile publice pentru derularea acestui proiect miros de la o poștă a „dedicație”. Contractul pentru studiul de fezabilitate a fost atribuit, prin încredințare directă, unei firme de casă, Caloria SRL, fără nicio experiență în domeniul valorificării deșeurilor municipale.

Mai mult, licitația ulterioară pentru realizarea instalației de reciclare a deșeurilor – soluția promovată de Caloria SRL în studiul de fezabilitate – a constat, de fapt, în copierea unui brevet de invenție nepus niciodată în practică în România sau în lume! Mai mult, brevetul este deținut chiar de soțul patroanei firmei care va construi instalația, firmă cu puternice conexiuni la nivelul CJ Cluj, spun sursele noastre. Vom demonstra în continuare că descrierea instalației de dezintegrare moleculară impusă de Consiliul Județean în Memoriul Tehnic a fost copiată din brevetul de invenție al lui Szakacs Ioan, a cărui firmă de familie, Waste Powertech SRL, a depus, bineînțeles, singura ofertă.

Nici nu puteau fi mai mulți ofertanți, întrucât cerintele din caietul de sarcini impuse de CJ Cluj au fost extrem de restrictive, putând fi îndeplinite, cum s-a și dovedit, doar de Waste Powertech SRL.

Achiziție directă pe șest, de vineri până luni

Operațiunea care merită toată atenția instituțiilor de anchetă a început în septembrie 2022, când Consiliul Județean Cluj a comandat studiul de fezabilitate pentru implementarea unei soluții de reciclare a deșeurilor municipale, recurgând la o achiziție directă, prin firma Caloria SRL. Această societate, care derulează numeroase contracte publice cu județul Cluj, nu are nicio experiență în domeniul reciclării deșeurilor, fiind specializată în rețele edilitare – apă potabilă, canalizare, iluminat public.

Totul s-a făcut în cea mai mare discreție, datele procedurii de achiziție fiind alese cu grijă. Astfel, achiziția s-a derulat suspect de repede, practic într-o singură zi lucrătoare, de vineri până luni!!!

Astfel, anunțul de achiziție pentru studiul de fezabilitate a fost publicat de CJ Cluj în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) vineri 30 septembrie 2022, iar contractul a fost atribuit luni 3 octombrie 2022!!! Marți, 4 octombrie 2022, contractul, în valoare de 188.500 de lei, a fost deja semnat cu firma Caloria SRL. Astfel, achiziția s-a derulat în doar o zi lucrătoare, imposibil practic, în absența unei „dedicații”!!!

Suspiciunea de dedicație este întărită de faptul că, inițial, CJ Cluj a încercat să ocolească procedura legală, fără să mai introducă datele achiziției în sistemul de achiziții publice SEAP. Astfel, pe 15 septembrie 2022, CJ Cluj a publicat pe site-ul propriu anunțul de achiziție directă, cu termen limită de depunere al ofertelor în data de 22 septembrie 2022, ora 15.00. Avertizați că procedura care ocolea SEAP-ul este ilegală, șefii consiliului județean au decis să retragă anunțul și să introducă achiziția în SEAP, așa cum prevede legislația achizițiilor publice.

Waste Powertech, singurul ofertant

După ce studiul de fezabilitate a fost finalizat, la 28 septembrie 2023, CJ Cluj a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Construire instalație de tratare prin dezintegrare moleculară pentru valorificarea energetică a deșeurilor municipale din județul Cluj”, în ciuda faptului că nu există certitudinea eficienței și chiar a utilității sale.

Licitația a fost organizată la foc automat, la începutul lunii noiembrie 2023, fiind închisă pe 12 decembrie 2023. Singurul ofertant a fost Waste Powertech SRL. În prezent, procedura este în stadiul de evaluare a ofertelor (dar e singura ofertă!), care se va finaliza pe 6 martie 2024.

CJ Cluj a impus, pe 18 milioane euro, soluția din brevetul lui Ioan Szakacs, nepusă vreodată în practică

O simplă lectură a documentației licitației arată că totul este cusut cu ață albă. În Studiul de fezabilitate și în Memoriul de prezentare pentru realizarea investiției, Consiliul Județean Cluj a descris schema fazei de tratare a deșeurilor în instalația de dezintegrare moleculară (în fapt, cum am arătat mai sus, a gazificării deșeurilor).

Practic, funcționarii au preluat cu mare fidelitate descrierea instalației din brevetul obținut de Szakacs Ioan, unul dintre cei trei deținători ai mărcii WPowertech System (marcă înregistrată la 1 martie 2021), respectiv soluția tehnică pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor și producerea de energie electrică.

Astfel, în Memoriul de prezentare al CJ Cluj, se menționează că „Banda transportoare alimentează cu deșeuri reactorul de dezintegrare moleculară care este compus din reactorul primar la partea superioară și reactorul secundar. (…) Temperatura de lucru a reactorului primar la este cuprinsă între 680 şi 1050 grade Celsius. Timpii de staționare a materiei prime în reactorul primar sunt cuprinși între 5 si 12 minute. (…) Din reactorul primar, materia primă trece în reactorul secundar, localizat în partea inferioară, unde temperatura de lucru este între 400 şi 800 grade Celsius”.

Brevetul lui Ioan Szakacs descrie fix același procedeu: „Instalația, conform invenției, este constituită dintr-un reactor de dezintegrare moleculară compus dintr-un reactor primar și un reactor secundar, alimentat de o bandă transportoare. (…) Deșeurile sunt descompuse în reactorul primar la temperaturi cuprinse între 680… 1050 grade C timp de 5… 12 min, și în reactorul secundar la temperaturi cuprinse între 400… 800 grade C, timp de 5… 20 min”.

Similitudinile merg și mai departe.

Memoriul de prezentare al CJ Cluj: „Din filtrul de gudroane gazele ajung în schimbătorul de căldură unde se răcesc. Din schimbătorul de căldură gazele trec în filtrul de compuși cu sulf şi filtrul pentru metale grele. Aceste filtre conțin ca umplutură site moleculare de tip zeolit cu granulație variabilă în mai multe straturi. Din filtre gazele ajung în schimbătorul de căldură unde se răcesc la 40 de grade Celsius”.

Brevetul lui Ioan Szakacs: „Gazele sunt filtrate prin filtrul de gudroane la temperaturi cuprinse între 900… 1100 grade C și în filtrele tip sită moleculară cu zeoliți, gazele rezultate se răcesc până la 40 grade C în schimbătorul de căldură”.

Memoriul de prezentare al CJ Cluj: „Din schimbătorul de căldură, gazele trec printr-un sistem de filtre suplimentare pentru îndepărtarea urmelor de aciditate si bazicitate după care sunt comprimate în rezervorul de stocare, cu ajutorul compresorului”.

Brevetul lui Ioan Szakacs: „Gazele rezultate se răcesc  în schimbătorul de căldură și transportate cu ajutorul pompei de vid către filtre unde sunt filtrate pentru bazicitate și aciditate, urmat de comprimarea gazelor cu compresorul în rezervor”.

Minciunile șefului CJ Cluj Alin Tișe

La ședința Consiliului Județean Cluj în care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Construire instalație de tratare prin dezintegrare moleculară pentru valorificarea energetică a deșeurilor municipale din județul Cluj”, din 28 septembrie 2023, președintele Alin Tișe i-a dezinformat grosolan pe consilieri atunci când i-au fost cerute detalii despre tehnologia dezintegrării moleculare a deșeurilor.

Atunci când consiliera Elena Muscă a atras atenția că din proiect lipsește tocmai comparația cu un proiect similar care folosește aceeași tehnologie și funcționează deja, pentru a se putea analiza eficiența, Alin Tișe a scos o minciună gogonată: aceste tehnologii se folosesc cu succes în Europa şi nu sunt nepoluante!!! Fals!

„Fiind o tehnologie nouă, nu știu să existe în România, dar în unele țări din Europa funcționează, sunt câteva orașe din Elveția și Anglia care folosesc deja acest sistem, dar nu aș vrea să greșesc și să spun că numai acolo există. Pot să mai fie și să nu știu eu. (…) Deci în Danemarca și Suedia, îmi spun colegii mei, există în mod clar astfel de tehnologii… (..) În România nu cunosc dacă există sau nu această tehnologie, care are poluare ”0” și care ne asigură certitudinea că vom putea să facem, realmente, o tratare și o valorificare exemplară a deșeurilor”, a fabulat șeful CJ Cluj, ca să adoarmă nelămuririle consilierilor.

De altfel, în răspunsul oficial către ziarul Cetățeanul, CJ Cluj a recunoscut că nu are informații că o astfel de tehnogie mai e folosită în România sau în Uniunea Europeană (detalii mai jos).

Apoi, Tișe a mai scos un porumbel: „Uitându-mă în studiul de fezabilitate, văd că se spune unde s-au mai implementat astfel de proiecte și unde se mai aplică acest sistem. Este prevăzut asta undeva în studiu, dar vă înțeleg temerea”. Nu știm ce a citit șeful CJ Cluj, dar sigur NU studiul de fezabilitate întocmit de firma de casă Caloria SRL, pentru că în document nu există nici măcar o singură referire la proiecte bazate pe aceeași tehnologie. Și nici nu ar putea fi, pentru că dezintegrarea moleculară a deșeurilor nu se face nicăieri în Europa.

Au mimat respectarea legii

Este evident că CJ Cluj nu a respectat legislația achizițiilor publice. Soluția de reciclare a deșeurilor aleasă de Consiliul Județean Cluj este una cu totul particulară, care poate fi implementată doar de o singură firmă, al cărei patron, Julianna Szakacs, are „în poșetă” brevetul de invenție al soțului.

Potrivit legislației, cerințele din caietul de sarcini nu trebuie să aibă un caracter restrictiv, pentru a nu se favoriza un ofertant sau altul. E ca și cum o instituție publică face licitație pentru autoturisme, fix de o anumită dimensiune, putere, culoare, cantitatea de emisii de CO2 etc, specificații pe care le are doar un singur autoturism al unui anumit producător auto. De altfel, acesta este un „modus operandi” al unor instituții publice, cunoscut de procurori, atunci când vor să dea o aparență de legalitate licitațiilor pe care le organizează. CJ Cluj ne-a confirmat că procedura nu a fost verificată de ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice).

Așadar, cerințele CJ Cluj sunt susceptibile de a încălca principiul liberei concurențe: asigurarea condițiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii să aibă dreptul de a deveni, în condițiile legii, contractant.

CJ Cluj recunoaște: habar nu are de dezintegrarea moleculară a deșeurilor

Contrar afirmațiilor președintelui Alin Tișe, Consiliul Județean Cluj a recunoscut că  nu are nici cea mai vagă ideea despre eficienţa acestor tehnologii și dacă a mai fost implementată undeva ăn Europa.

„În acest moment nu deținem informații cu privire la implementarea acestui tip de tehnologie la nivelul altor unităţi administrativ teritoriale din România sau din UE. Întrucât nu deținem informații cu privire la implementarea acestui tip de tehnologie, nu vă putem oferi date cu privire la eficienţa tehnologiilor comparativ cu rezultatele cu parametrii solicitaţi în Memoriul Tehnic”, a transmis CJ Cluj la solicitarea ziarului Cetăţeanul.

Cât despre „copy-paste-ul” din studiul de fezabilitate după schema instalației firmei Waste Powertech SRL, CJ Cluj se spală pe mâini și se ascunde în spatele firmei Caloria: „Serviciile de elaborare au fost externalizate, făcând obiectul procedurilor de atribuire pentru studiul de fezabilitate, iar proiectarea și execuția de asemenea fac obiectul unei proceduri concurențiale accesibilă operatorilor economici interesați, care permite prezentarea de soluții tehnice/tehnologii alternative cu același rezultat”.  

Specialiștii spun că investiția de la Cluj poate fi un fiasco pe bani publici

Specialiștii în problematica deșeurilor consultați de Cetățeanul spun că există perspective pentru cercetare și dezvoltare în domeniul gazificării deșeurilor solide municipal (DSM), dar, foarte important, nu e cunoscut un gazificator comercial de DSM la scară completă în funcțiune, rezultat al lacunelor existente în cercetare și dezvoltare în practică. „Pe măsură ce cercetările și eforturile de dezvoltare în acest domeniu au avansat, incertitudinile legate de implementarea gazificării DSM la scară industrială au devenit tot mai evidente. Acest lucru evidențiază lacunele și incertitudinile în ceea ce privește eficiența, costurile operaționale și durabilitatea la nivel industrial”, afirmă sursele consultate de noi.
Un factor crucial de incertitudine îl reprezintă variabilitatea compoziției deșeurilor municipale, care sunt extrem de diverse și conțin o gamă largă de materiale și substanțe chimice. Tocmai această diversitate, spun specialiștii, face extrem de dificilă și în cele din urmă nerentabilă optimizarea proceselor de gazificare pentru a obține un gaz de sinteză consistent și de înaltă calitate. Variabilitatea în compoziția deșeurilor poate afecta în mod semnificativ performanța și eficiența gazificării la scară industrială.
„Dacă costurile inițiale nu pot fi justificate sau dacă tehnologiile nu pot fi menținute în parametrii economici, riscul financiar pentru autoritățile publice devine substantial”, au concluzionat sursele citate.

Cine trage sforile în proiectul reciclării deșeurilor de la Cluj

Presa a dezvăluit că în spatele acestei licitații dubioase s-ar afla Mariana Rațiu, directorul executiv al Direcției Dezvoltare și Investiții din cadrul CJ Cluj, care nu ar fi străină de selectarea firmei care a făcut studiul de fezabilitate, Caloria SRL, fără nicio experiență în domeniu. 

Potrivit presei, care citează surse din Consiliul Județean, nu soluția tehnică a fost adaptată solicitărilor instituției, ci caietul de sarcini a fost creat special pentru a veni în întâmpinarea soluției tehnice, deținută de societatea Waste Powertech SRL, din județul Mureș, o companie fără rezultate remarcabile, dar cu legături puternice de afaceri cu grupul de companii Jidvei, prin Green System Technology SRL, pentru care „ar fi trebuit să conceapă soluții de valorificare a biomasei în scopul producerii de energie electrică”, fără însă a exista vreun rezultat tehnic palpabil în acest moment.

Ba mai mult, Mariana Rațiu l-ar fi cooptat în proiect și pe Marius Băican, unul dintre oamenii cu experiență în implementarea proiectelor de mediu, pentru a gira prin pregătirea lui în domeniu „investiția”, din postul de „marionetă” în relația cu Consiliul Județean, și firma care promovează soluția, Caloria.

Mariana Rațiu a fost și managerul de proiect pentru „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj”, care ar fi fost un eșec de peste 100 milioane Euro, majoritatea bani europeni, obținuți prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).