Tunul de la Tehnolemn Timișoara. Fabrica e la pământ, milioane din afaceri imobiliare pentru frații Cristescu

frații Cristescu

Au plătit pe Tehnolemn, o fabrică cu terenuri, clădiri și hale de producție, mai puțin de 240.000 de dolari, într-un an au scos de trei ori mai mulți bani din vânzarea a doar două imobile, și au rămas și cu un teren de 8 milioane de euro după ce au pus fabrica la pământ. Aceasta este „investiția” celebrilor frați Cristescu în fabrica de mobilă Tehnolemn Timișoara.

Cazul este emblematic pentru o mare parte a privatizărilor de carton făcute de frații Cristescu în Timișoara și în țară, la braț cu FPS și alte instituții ale statului.

Investigație realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica

Cum au făcut avere „fraţii Bicicletă”

Fraţii Cristescu, porecliţi şi „fraţii Bicicletă”, au intrat în afaceri cu statul în anii 90, cu sprijinul neprecupeţit al unor miniștri în funcție la acea vreme. 

Timișorenii au achiziționat întreprinderi socialiste, în majoritatea cazurilor intrând în acționariat în urma achiziției unor pachete de acțiuni prin tranzacții bursiere. Ulterior, convingeau conducerea să accepte o majorare de capital, intrând astfel în posesia pachetelor majoritare de acțiuni.

Astfel, în perioada 1995 – 2002, frații Cristescu au achiziționat de la FPS (ulterior APAPS), pachetele majoritare de acțiuni de la nu mai puțin de 30 de societăți comerciale de stat.

Atât de mult au reușit să cumpere de la stat încât au ajuns să dețină peste un sfert din terenul intravilan al Timișoarei, cum a relatat presa în repetate rânduri.

Majoritatea fostelor spații de producție ale industriei timișorene care au încăput pe mâna afaceriștilor au fost dezafectate ulterior, unele fiind vândute pentru scopuri imobiliare.

CITEȘTE ȘI Turism Banatul, încă o inginerie financiară pentru frații Cristescu. Procurorii au închis ochii

Privatizare „marca” frații Cristescu

Uzina Tehnolemn Timișoara a fost înfiinţată în urma naţionalizării din 1948 a mai multor ateliere particulare. Aici, în perioada comunistă se fabrica mobilă de calitate, iar cea mai mare parte a producţiei mergea la export. În țară, erau celebre riglele de calcul făcute de Tehnolemn, aflate pe masa inginerilor, arhitecților, proiectanților și studenților.

Începutul sfârșitului pentru Tehnolemn a fost privatizarea făcută pe nimic de Fondul Proprietății de Stat (FPS). „Groparii” în cele din urmă ai acestei fabrici renumite au fost frații Emil și Marius Cristescu, care au plătit pentru pachetul majoritar (73% din acțiuni) doar 2,6 miliarde lei vechi (aproximativ 238.000 de dolari), de două ori mai puțin decât au scos doar din vânzarea sediului întreprinderii – 6 miliarde de lei de la Casa de Asigurări de Sănătate. Tot bani publici!

CITEȘTE ȘI Zeci de milioane de euro pierdute de România prin „tranzacțiile intracomunitare” pe piața farma. Cazul Wörwag Germania

De ce privatizarea Tehnolemn a fost de fapt un „cadou” de la FPS

Atunci când a făcut prețul pentru Bega SA, firma fraților Cristescu, FPS nu a ținut cont de valoarea activelor din patrimoniul fabricii de mobilă.

La momentul privatizării, Tehnolemn avea o „zestre” de 27.971 metri pătrați de teren, clădiri, construcții speciale, mașini, utilaje și mijloace de transport, cu o valoare de inventar de peste 6 miliarde de lei vechi – cu mult mai mică decât valoarea de piață a activelor Tehnolemn. Faptul că la scurtă vreme noii acționari majoritari au vândut un singur imobil cu peste 6 miliarde de lei vechi este doar unul dintre exemple.

frații Cristescu
La momentul privatizării, Tehnolemn avea o zestre imobiliară impresionantă. La punctul 7 figurează imobilul vândut Casei de Asigurări de Sănătate Timiș, pentru 6 miliarde de lei vechi

Contractul de privatizare prevedea clauze formale. Practic, FPS nu a impus nicio obligație de menținere a activității. Doar o obligație de investiții a unei sume de circa 100.000 de dolari, ridicolă față de valoarea reală a fabricii.

Nefiind obligați să facă investiții semnificative pentru rentabilizarea fabricii, afaceriștii au valorificat doar potențialul imobilar al activelor Tehnolemn.

Dacă în 1999, la un an de la privatizare, Tehnolemn avea 236 de angajați, în 2004 societatea mai avea doar unul singur!?!

Tehnolemn, un tun imobiliar de proporții

Pe 3 martie 1999 (la fix un an de la privatizare), în ședința extraordinară a acționarilor Tehnolemn SA, s-a decis vânzarea mai multor active ale fabricii, printre care și clădirile administrative ale societății.

frații Cristescu
După privatizare, administratorul Tehnolemn a fost împuternicit să negocieze vânzarea de active

Imobilul a fost cumpărat pe bani publici de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș, care și-a amenajat aici sediul central.

Câteva luni mai târziu, o altă lovitură. În ședința AGA din 16 iulie 1999, s-a decis vânzarea secției Tehnolemn de la Peciu Nou către societatea Plapaf SA Deta, pentru 1.4 miliarde de lei vechi. Într-un singur an de la privatizare frații Cristescu au scos, doar din vânzarea a două imobile, de trei ori suma plătită la FPS.

frații Cristescu
Sectia de la Peciu Nou a Tehnolemn SA a fost vândută pentru 1.4 miliarde de lei

Ultima manevră a avut loc s-a produs în ianuarie 2006, când în Adunarea Extraordinară a Acționarilor s-a convenit dizolvarea și lichidarea voluntară a societății. Acum a urmat cea mai mare lovitură!

În urma dizolvării Tehnolemn SA, averea imobiliară a acesteia s-a împărțit între asociați iar acționarul majoritar – Bega Turism SA – controlată tot de frații Cristescu – a rămas cu terenuri cu o uriașă valoare imobiliară!

În 2010, Bega Turism a făcut un Plan de Urbanism Zonal (PUZ) pe mai multe terenuri din străzile Corbului, Ciprian Porumbescu și Romulus, care mai rămăseseră din „Incinta Tehnolemn”, în suprafață totală de 2.8 hectare, în vederea edificării proiectului ,,Ansamblu de clădiri cu funcţiune mixtă”.

frații Cristescu
PUZ-ul făcut de Bega pentru un proiect imobiliar pe terenurile Tehnolemn

Ulterior, terenurile au fost scoase la vânzare, cel desemnat de către frații Cristescu să se ocupe de afacerea imobiliară fiind directorul general al Hotelului „Timişoara” (Bega Turism SA) de la acea vreme, Ioan Ștefan Szatmari. Acesta era cunoscut drept unul dintre pionii din PSD ai celor doi afaceriști, care a ajuns vicepreședinte al PSD Timiș și consilier local în Timișoara.

Terenul este și astăzi în posesia Bega Turism – toate clădirile au fost puse la pământ. Specialiști imobiliari ne-au spus că valoarea terenului din incinta Tehnolemn este între 8 și 10 milioane de euro.

După ce a vândut halele de producție, Tehnolemn a închiriat altele de la firmele Bega

În timp ce activele Tehnolemn (hale de producție, clădiri administrative, terenuri etc.) erau vândute pe bani frumoși, acționarii companiei au decis să plătească chirie pentru alte spații, pasămite pentru ca Tehnolemn să-și poată continua activitatea de producție.

Cel puțin interesant este că Tehnolemn nu a închiriat „spații de producție” de la fitecine, ci de tot de la firme din Grupul Bega, controlate de frații Cristescu. Cu alte cuvinte, prin contractele de închiriere, acționarii majoritari ai companiei au mutat banii dintr-un buzunar în altul.

Astfel, în octombrie 1999, Consiliul de Administrație al Tehnolemn a aprobat să închirieze 7.700 metri pătrați suprafață construită, pe o perioadă de 5 ani, de la SC Mobitim SA (o altă afacere imobiliară a fraților Cristescu) pentru activități de producție și 500 metri pătrați pentru depozit, respectiv uscare și prelucrare scândură, „pentru extinderea activității și creșterea profitabilității”. Mobitim SA a încasat lunar de la Tehnolemn o chirie de 5.000 de dolari, sumă la care se adăuga și TVA.

Trei dintre contractele prin care Tehnolemn a închiriat spații de lucru de la firme controlate de frații Cristescu

Câteva luni mai târziu, în iunie 2000, SC Petrobanat Holding SRL, administrată chiar de Emil Cristescu, a închiriat lui Tehnolemn SA – controlată de același Emil Cristescu – mai multe hale de fabricație și magazii, cu 25 milioane lei vechi pe lună, plus TVA. Deși contractul a fost semnat pe 30 iunie 2000, chiria s-a perceput cu o lună mai devreme, la 1 iunie 2000.

În ianuarie 2001, firma Extraceram SA (parte din grupul Bega Minerale SA, controlat de frații Cristescu) a închiriat Tehnolemn SA mai multe hale de fabricație și magazii, pentru 7 milioane lei vechi pe lună, plus TVA.

Fabrica de mobilă, transformată în rumeguș

frații Cristescu
Terenul de 8 milioane de euro al Tehnolemn, din centrul Timișoarei. Halele au fost culcate la pământ

Emil și Marius Cristescu au cumpărat, inițial, pachetul majoritar de acțiuni al Tehnolemn SA, de 72.7%, deținut de stat prin FPS. Diferența de 26.3% din acțiuni era deținută de salariați, prin programul de privatizare în masă, precum și de alte persoane fizice.

Ulterior, afaceriștii au făcut mai multe majorări de capital pentru a dobândi controlul absolut asupra fabricii de mobilă, cu activele sale valoroase.

frații Cristescu
Terenul Tehnolemn a fost scos la vânzare. Numărul de telefon din anunț aparține directorului Hotelului Timișoara (Bega Grup), Ioan Ștefan Szatmari, actual consilier local PSD

În septembrie 2002, la propunerea acționarului majoritar, Tehnolemn a fuzionat cu o altă firmă controlată de frații Cristescu, Agrosupertim SA Timișoara.

În urma fuziunii, în acționariatul Tehnolemn SA a fost introdusă o altă firmă a Cristeștilor, Bega Invest SA.

Fuziunea a fost prezentată ca un colac de salvare a fabricii de mobilă, adusă în sapă de lemn: „Fuziunea este de natură să asigure existența unei societăți comerciale mai puternice și mai eficiente din punct de vedere economic și financiar, îmbunătățirea managementului societății, care poate deveni mai dinamic, orientat spre viitor…”.

Atât de „dinamic” a devenit managementul Tehnolemn după fuziune încât, după 2 ani, societatea a rămas cu un singur angajat. 

După alți 2 ani, în ianuarie 2006, inevitabilul s-a produs. Tehnolemn SA, odinioară mândria industriei timișorene, și-a dat obștescul sfârșit: societatea a fost dizolvată voluntar și radiată.

frații Cristescu
Tehnolemn SA a fost dizolvată voluntar și radiată în 2006

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.