Sectorul 5. „Venerabilul” Cișmigiu – grădina englezească a Capitalei

Sectorul 5

Că tot vine, năvalnic, primăvara, Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al sectorului 5 vă invită la o plimbare de suflet, cu ochii și cu inima, prin bătrânul și superbul Cișmigiu, aflat în sectorul 5.

Cișmigiu ste cel mai vechi parc din centrul Bucureștiului, care de altfel a fost și înscris pe lista monumentelor istorice din capitală. În Cișmigiu a fost montat și primul chioșc de ziare din București, chiar la intrarea principală, acolo unde îl putem găsi și în ziua de azi, însă într-o formă refăcută. Haideți în Cișmigiu!

CITEȘTE ȘI Istoria la pas în Sectorul 5. Statuia lui George Enescu din București

Plimbările protipendadei și bunul simț de atunci

Sectorul 5

Cișmigiul are aproximativ 17 hectare și este mărginit de două artere importante: bulevardele Regina Elisabeta și Schitu Măgureanu.

Parcul, amenajat în stil englezesc are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin Schitu Măgureanu și una prin Știrbei Vodă.

La începuturi, parcul a fost locul preferat al celor mai bogaţi şi mai cunoscuţi oameni din Bucureşti și exista chiar un regulament strict pentru cei care voiau să se plimbe prin Cişmigiu. Vizitatorii nu aveau voie să vorbească tare sau să facă mizerie și orice activitate comercială era interzisă.

Parcul Cișmigiu din Sectorul 5, istorie de peste 250 de ani

Istoria parcului începe cu aproape două secole și jumătate în urmă: atunci când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a cerut construirea a două cișmele în oraș. Prima a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Știrbei Vodă. În acele vremuri locul era acoperit de o baltă insalubră, care a fost secată la comanda generalului Pavel Kiseleff. Câțiva ani mai târziu terenul a fost transformat în grădină publică. Misiunea acestei transformări a avut-o  arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer, numit şef al lucrărilor de realizare a Grădinii Cişmigiu. Meyer a fost ajutat şi de grădinarul Franz Harer. Pentru realizarea grădinii Cișmigiu, conform planurilor lui Meyer, s-au adus aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena.

Toate aceste transformări au făcut ca balta să ajungă un lac frumos, cu o fântână arteziană  în centru şi un canal de legătură cu Dâmboviţa.

Acum se găsesc în parc platani, pini roșii japonezi, magnolii roz, Ginko Biloba și chiar molizi roșii.

În aceeași perioadă de amenajare au fost trasate şi aleile și fiecare denivelare de teren a fost păstrată, pentru o cât mai plăcută vedere de ansamblu. Au fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri şi s-au montat bănci.

Inaugurare în 1854

Moartea prematură a lui Meyer a făcut ca lucrările de înfrumuseţare a grădinii să fie continuate de arhitectul peisagist german Friedrich Rebhuhn. În 1852, parcul a fost împrejmuit în întregime şi s-au adus lebede şi pelicani. Amenajarea parcului a fost terminată în anul 1854, când Cişmigiul a fost inaugurat în mod oficial.

Patinoarul amenajat aici, de care ne bucurăm astăzi este varianta modernă a patinoarului natural care se forma în fiecare iarnă încă de la finalul secolului al XIX-lea.

Lacul, care iarna devine patinoar este deosebit  prin fauna sa: păuni, lebede, rațe caroline, rațe cu ciuf, rațe mandarin, gâște califar albe și roșii, gâște de Nil, gâște canadiene cu gât roșu și gâște Magellan.

De asemenea, fântâna arteziană din mijlocul lacului creează un microclimat plăcut.

La Izvorul lui Eminescu

Sectorul 5

Cișmigiul oferă vizitatorilor numeroase puncte de atracție ruinele mănăstirii ”La Cetate”, ”Rotonda Scriitorilor”, statuia ”Izvorul ”Sissi Stefanidi”, bustul ”Maica Smara”, monumentul ”Gheorghe Panu”, monumentul realizat din marmură care este dedicat soldaților francezi din primul război mondial, colțul șahiștilor, izvorul lui Eminescu, lacul și debarcaderul de unde se pot închiria ambarcațiuni de agrement, grădina de trandafiri compusă din mici ziduri de piatră, pergole de lemn și lanțuri de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri cățărători.

Rotonda Limbii și literaturii române

Din anul 1943 în parcul Cișmigiu sunt expuse busturile a 12 scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri. Acest ansamblu poartă numele de “Rotonda Scriitorilor”.

Sectorul 5

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.