Una dintre cele 14 revendicări al Clubului Fermierilor Români este adoptarea unor decizii, la nivel naţional şi european, privind derogarea de la aplicarea Gaec 7 şi 8 pentru 2024, şi oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie, pentru ca aceştia să îşi poată realiza o prognoză în privinţa gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024.
Poate nu vă vine să credeți dar, prin GAEC, conțopiștii de la Comisia Europeană îi „învață” pe agricultori cum să facă agricultură!!!
GAEC 7 stabilește „Rotația culturilor pe terenul arabil” – pentru fermele de la 10 hectare în plus. Regula generală: se aplică o rotație a culturilor pe terenul arabil, cu excepția culturilor care cresc sub apă. Rotația constă în schimbarea culturilor cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate (sere și solarii).
Citește și În ce buzunare intră sume imense din RCA. Românii, furați ca-n codru
GAEC 8 stabilește „Procentul minim de pârloagă”. Teren lăsat pârloagă: teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), întreținut în bune condiții agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie – august.
GAEC 7 și GAEC 8 sunt obligatorii pentru toate exploatațiile agricole cu excepția terenurilor cu o suprafață de până la 10 hectare sau în cazul în care peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă sau același procent este utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, cu culturi de leguminoase sau fac obiectul unei combinații între aceste utilizări.
Un fost ministru român, contra României
Potrivit agrointel.ro, complet neașteptat pentru România, unul din principalii promotori din DG Agri ai soluției dure în derogări este Mihai Dumitru, Director general adjunct DG Agri. Fost ministru al Agriculturii în Guvernul României, actual funcționar la Bruxelles, acesta nu susține poziția țării sale de origine în privința prelungirii celor două GAEC-uri.
Toate revendicările
Clubul Fermierilor Români a formulat o listă de 14 revendicări pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvern, în vederea rezolvării crizei financiare a agricultorilor şi redobândirii competitivităţii fermelor româneşti.
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, prima solicitare vizează acordarea subvenţiilor APIA aferente anului 2023 până la finalul lunii februarie 2024, inclusiv pentru fermierii aflaţi în eşantionul de control clasic şi prin teledetecţie, precum şi accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
Fermierii cer, totodată, compensarea pierderilor cauzate de perturbarea majoră a pieţei cerealelor în urma importului cerealelor ieftine din Ucraina, care, potrivit sursei citate, nu respectă standardele UE şi pot pune în pericol siguranţa alimentară, dar şi de tranzitul cerealelor şi oleaginoaselor ucrainene. Aceştia solicită minimum 60 euro/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 euro/fermă şi până la 2,5 milioane euro/IMM din industria agroalimentară.
Clubul Fermierilor Români solicită subvenţii de 3 euro/tonă depozitată/lună, pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024, aferente pierderilor cauzate de volatilitatea preţurilor de comercializare a cerealelor şi oleaginoaselor în anul agricol 2023, dar şi linii de creditare avantajoase, cu garanţii guvernamentale, pentru antreprenorii din agricultură, până cel târziu la finalul lunii ianuarie, care să permită fermierilor continuarea activităţii în anul curent – lansarea operaţională a Creditului Agricol şi Creditul Fermierului.
O altă propunere vizează continuarea programelor Agro IMM Invest şi Rural Invest prin creşterea plafoanelor de garantare şi a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanţie FGCR, precum şi extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B şi C, demers realizat în colaborare cu BNR şi instituţiile bancare.
De asemenea, organizaţia de profil recomandă plata cheltuielilor privind compensarea parţială a costurilor energiei utilizate pentru irigarea suprafeţelor agricole în baza contractelor multianuale/sezoniere pentru întreg anul 2023 şi bugetarea integrală a plăţilor parţiale pentru anul 2024 privind asigurarea consumului de energie electrică necesar irigării terenurilor agricole.
Alte revendicări ale fermierilor sunt: echivalarea categoriei B cu TR şi a categoriei B1 cu TR1, indiferent de masa maximă autorizată a utilajului agricol; adoptarea unor decizii, la nivel naţional (caz de forţă majoră) şi european, privind derogarea de la aplicarea Gaec 7 şi 8 pentru anul curent, şi oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie, pentru ca aceştia să îşi poată realiza o prognoză în privinţa gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024; sprijinirea fermierilor afectaţi de secetă pentru pierderile suferite aferente producţiei şi valorificării cerealelor şi oleaginoaselor pentru culturile de toamnă 2022, prin acordarea unui ajutor de stat, având la bază cadrul temporar Ucraina în valoare de 100 euro/hectar; asigurarea unei competiţii corecte pe piaţa comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce priveşte importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul şi sănătatea consumatorilor europeni.
Pe lista de solicitări se mai află stabilirea unei scheme de microcreditare care să permită accesul facil şi rapid al fermierilor români la surse financiare atât de necesare afacerilor agricole de dimensiuni mici şi medii, în vederea evitării renunţării la activitatea desfăşurată, protejarea pieţei interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea regimului vamal şi respectarea cerinţelor UE în condiţiile în care, potrivit organizaţiei, multe produse ucrainene îşi schimbă originea în Republica Moldova şi Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
Reprezentanţii agricultorilor cer şi revizuirea legislaţiei fiscale în ceea ce priveşte taxarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro, precum şi a instituţiilor bancare.
Ultimul punct pe lista de revendicări vizează asumarea de către Guvernul României a proiectului strategic privind extinderea capacităţii şi adaptarea proceselor logistice aferente Portului Constanţa pentru asigurarea accesului cu prioritate a mărfurilor din România la export.
Reprezentanţii transportatorilor şi ai fermierilor au intrat în a cincea zi de proteste, nemulţumiţi de rezultatul discuţiilor purtate cu autorităţile.
Aceştia merg duminică la Ministerul Finanţelor, după ce sâmbătă au discutat cu oficiali din Ministerul Agriculturii şi Ministerul Transporturilor. Protestatarii sunt nemulţumiţi de accizele mari la motorină, preţurile RCA, dar şi de schimbările legislative intrate în vigoare de la 1 ianuarie. Ei au plecat pe drumurile din ţară cu camioane şi tractoare, cu viteză redusă, îndreptându-se spre Bucureşti, iar traficul a fost blocat pe mai multe şosele inclusiv pe Şoseaua de centură a Capitalei.
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociaţie non-profit şi neguvernamentală a fermierilor din România.
Cetățeanul TV
