Actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, care a dus o luptă acerbă și permanentă împotriva proiectului minier „Roșia Montană”, poate fi considerat unul dintre principalii vinovați pentru situația de astăzi, în care România ar putea plăti despăgubiri de miliarde de euro.
Tot Nicușor Dan a sabotat și intrarea României în spațiul Schengen, prin rapoartele sale transmise la Bruxelles, pe vremea când era activist, contabilizate la mecanismul de cooperare și verificare (MCV).
Tribunalul arbitral din Washington – Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile Bancii Mondiale (ICSID) – va da, vineri, 8 martie 2024, verdictul în procesul „Roșia Montană”, după ce procedura de arbitraj a fost inițiată de Gabriel Resources și după ce compania s-a considerat prejudiciată de statul român prin refuzul de a autoriza proiectul minier.
România ar putea fi obligată, astfel, să plătească daune de miliarde de dolari, iar pe o listă lungă a vinovaților pentru această situație dezastruoasă se află și Nicușor Dan, notează jurnaliștii de la Gândul.
Gabriel Resources Ltd. Canada deține pachetul majoritar de acțiuni, de 80,6858% la compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) – înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba – restul fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
Implicarea lui Nicușor Dan în blocarea proiectului Roșia Montană a început încă din anul 2011 și a continuat până cel puțin în anul 2016, anul fondării oficiale a mișcării Uniți Salvăm România, notează Gândul.
Nicușor Dan a încercat să explice că implicarea lui nu este una destinată strict blocării proiectului minier, ci este parte dintr-o strategie mai amplă de coagulare a unei rețele mai mari.
Acesta rețea foarte bine pusă la punct a dus, într-un final, la formarea partidului Uniunea Salvați România (USR).
„Locotenenții” lui Nicușor Dan
Nicușor Dan nu a acționat singur în acest scenariu. El a mobilizat în jurul lui diverse persoane și entități cu interese comune, care au acționat în paralel.
Ștefania Simion – a fost consilier juridic la asociația Salvați Bucureștiul, înființată chiar de Nicușor Dan. În paralel, Ștefania Simion a fost „consilier juridic” și la Asociația Alburnus Maior, principalul exponent al luptei contra proiectului Roșia Montană. Aceeași Ștefania Simion a fost consilier juridic și la Mining Watch, o organizație cu același profil de luptă împotriva proiectelor miniere, în general, sau la Centrul Independent de Mediu. În anul 2021, Ștefania Simion a fost numită consilier personal al lui Nicușor Dan la Primăria București, iar din anul 2022 este director al Administrației Parcului Văcărești, aflată tot în subordinea primăriei București.
Asociația Salvați Bucureștiul – principalul ONG condus de Nicușor Dan, prin care acesta a acționat în instanță împotriva proiectelor Roșia Montana, Pungești și a multor proiecte din București.
Matei Păun – unul dintre finanțatorii campaniei lui Nicușor Dan și a USR este cel care a coordonat strângerea de fonduri pentru mai multe campanii electorale. În același timp, Matei Păun este asociat profesional cu companii care operează în Rusia, Belarus și alte state ex-sovietice. Atât implicarea lui Matei Păun în campaniile lui Nicușor Dan, cât și apropierea de Rusia au fost recunoscute public de acesta și publicate în presă, iar persoane apropiate de USR l-au acuzat pe Matei Păun de colaborare cu ONG-urile din rețeaua Soros.
Erwin Albu și Willy Schuster au colaborat cu Nicușor Dan în protestele de la Pungești și cele organizate contra proiectului Roșia Montană. Erwin Albu a format Uniunea pentru Codlea, prin care a și candidat pentru primăria Codlea. Ulterior, uniunea pentru Codlea a fuzionat cu USR.
Implicarea lui Nicușor Dan în litigiile deschise împotriva proiectului „Roșia Montană”
Nicușor Dan, prin Asociația Salvați Bucurestiul – al cărui președinte și fondator este – s-a implicat în mai multe litigii contra proiectului Roșia Montană:
Între 2011 – 2022 – litigiu anulare Certificat de descărcare arheologică 9/2011
Între 2012 – 2014 – litigiu suspendare Certificat de descărcare arheologică 9/2011
Între 2013 – 2016 – litigiu privind anulare Certificat de Urbanism 47/2013
Între 2014 – 2015 – două litigii legate de rectificarea Listei Monumentelor Istorice, care conținea prevederi neclare privind Roșia Montană și care include imobile pentru care nu s a emis în prealabil un ordin de clasare ca monument istoric
Între 2014 – 2015 – litigiu privind suspendare aviz de mediu la Planul Urbanistiz Zonal (PUZ) Zona Industrială Roșia Montană
Între 2014 – 2016 – litigiu privind anularea avizului de mediu la PUZ Zona Industrială Roșia Montană
Între 2014 – 2016 – litigiu privind anularea hotărârilor de consiliu local din 2002, care aprobau PUG și PUZ Roșia Montană.
Implicarea lui Nicușor Dan în proteste și evenimente dedicate blocării proiectului Roșia Montană și proiectelor Chevron de la Pungești
Cum și-a câștigat notorietatea Nicușor Dan
În luna iunie a anului 2012, Nicușor Dan a candidat la Primăria Municipiului București, unde s-a clasat pe locul 4, cu 8.5% din voturi. Nu a reușit să obțină nici mandat de consilier general.
Pentru a-și creste notorietatea, începând cu vara anului 2012, Nicușor Dan s-a implicat activ în numeroase evenimente și proteste destinate blocării proiectului Roșia Montană și proiectelor de exploatare a gazelor de șist, ale Chevron, de la Pungești.
Unul din primele evenimente în acest sens a fost organizat în perioada 16-19 august 2012, la Roșia Montană, în timpul festivalului Fan Fest. Încă de atunci, Nicușor Dan a precizat că scopul implicării lui nu se restrânge la Roșia Montană, ci este „un proiect mult mai complex, interesant pentru oricine este interesat de implicarea în viața publică, indiferent de opinia în problema Roșia Montană” prefațând, practic, formarea mișcării Uniți Salvăm și a partidului politic Uniunea Salvați România.
Anul 2013 a fost unul de maximă implicare a lui Nicușor Dan în protestele contra proiectelor Roșia Montană, Certej și Pungești.
A fost evidentă apropierea sa față de diverse ONG-uri, cum ar fi Fundația Soros, care era, la acel moment, unul din principalii opozanți ai proiectului Roșia Montană.
Până atunci, majoritatea pozițiilor publice ale lui Nicușor Dan erau legate de proiecte în București și de protejare a monumentelor istorice din Capitală.
Dar, începând cu luna august a anului 2013, recunoscând potențialul de expunere publică și mediatică, Nicușor Dan s-a implicat activ în organizarea protestelor contra proiectelor Roșia Montană și de exploatare a gazelor de șist.
Începând cu luna septembrie a anului 2013, majoritatea pozițiilor publice ale lui Nicușor Dan exprimate zilnic sau chiar de câteva ori pe zi, se referă la proiectele Roșia Montană și/sau Pungești.
Tot în luna septembrie a anului 2013, Nicusor Dan vorbește în numele Alburnus Maior și a altor ONG-uri care protestau impotriva Roșiei Montane, făcând apel la neparticiparea la consultările publice.
De asemenea, au continuat și acțiunile legate de blocarea proiectelor Chevron și acțiunile în instanță împotriva proiectului de la Certej.
Implicarea lui Nicușor Dan a continuat în anul 2014, într o măsură mai redusă, având în vedere că proiectul Roșia Montană a fost definitiv blocat la finalul anului 2013.
Scopul implicării lui Nicușor Dan în protestele Roșia Montană
Nicușor Dan a explicat, în mai multe ocazii, că preferă să se focalizeze pe un singur subiect, Roșia Montană, deși mai sunt și altele importante în societate.
Scopul final, așa cum a reieșit din postările lui Nicușor Dan, care „îți dorește un al doilea mandat la PMB, este acela de „a avea un cuvânt de spus”, în general, în toate subiectele, acest lucru fiind încă o indicație asupra mișcării politice care urma să se formeze în 2015-2016.
Primarul Nicușor Dan, „coada de topor” a Olandei în eșecul Schengen
Nicușor Dan poate fi acuzat și de alte jocuri în interes personal, care au adus prejudicii României. Ziarul Cetățeanul a dezvăluit că primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, pe vremea când conducea Asociația „Salvați Bucureștiul”, a furnizat Olandei, prin Comisia Europeană, pretextele pentru a respinge aderarea României la spațiul Schengen.
După ce a fost ales primar general, Nicușor Dan a prins năravul predecesorilor săi: refuză sistematic să pună în aplicare tocmai hotărârile judecătorești definitive care vizează Primăria Capitalei.
Chiar și acum Olanda asociază nejustificat aderarea României la Spațiul Schengen de respectarea MCV. Ambasadorul Olandei la București, Roelof van Ees, declara zilele trecute că România trebuie să respecte normele care se referă „atât la implementarea acquis-ului Schengen, cât și la statul de drept (MCV).
Ambasadorul a punctat că decizia Olandei va ține cont, pe lângă gradul de securizare a frontierelor, și de progresele Bucureștiului în domeniul Justiției și al statului de drept din România. Iar Nicușor Dan a fost una dintre „uneltele” folosite de olandezi în acest joc.
În 2014, Nicușor Dan, pe atunci președintele Asociației „Salvați Bucureștiul”, chiar se lăuda că trimite periodic rapoarte la Comisia Europeană, pentru nerespectarea MCV!
„În mod constant, la fiecare 6 luni, când vine delegația Comisiei Europene pentru mecanismul de cooperare și verificare în justiție, noi semnalăm încălcările flagrante de către autoritățile publice a hotărârilor judecătorești”, se împăuna Nicușor Dan cu isprăvile sale, într-un interviu.
Ba mai mult, în 2013, Delegația Comisiei Europene pentru MCV chiar s-a întâlnit cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale din România, ocazie cu care președintele Asociației „Salvați Bucureștiul” Nicușor Dan a înmânat membrilor delegației documente despre mai multe cazuri care exemplificau pretinse derapaje de la statul de drept în România. Este vorba despre hotărâri judecătorești nerespectate de către autoritățile locale, nefuncționarea instituțiilor de control – Inspectoratul de Stat în Construcții, Prefectul, Parchetul, hotărâri ale instanțelor judecătorești cu suspiciuni de corupție sau de presiune politică etc.
Cetățeanul TV
