Modificările fiscale propuse de autorități sunt neclare, generatoare de incertitudine și la limita infringementului, sunte de părere experții fiscali din România.
”Într-un context global deloc favorabil, în care investitorii sunt foarte precauți și ostili la orice fel de riscuri, recentele măsuri anunțate de autorități riscă să afecteze competitivitatea României. În astfel de circumstanțe, stabilitatea și predictibilitatea legislativă sunt regulile de bază. De aceea, ar fi fost de dorit ca adoptarea unor măsuri fiscale de o asemenea importanță să fie discutată din timp cu mediul de afaceri și cu restul partenerilor sociali și să fie precedată de un studiu temeinic de impact, în așa fel încât să existe o imagine clară a efectelor pe termen mediu și lung în plan economic și social. Încă nu este prea târziu pentru o astfel de analiză și pentru o consultare reală a mediului de afaceri”, a precizat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.
Modificările fiscale: Taxa pe activele financiare
Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie o taxa pe lăcomie aplicabilă instituțiilor financiar-bancare (e.g. bănci, IFN-uri, instituții de plată), în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de referință 1,5 %. Aceasta taxă se va plăti trimestrial prin aplicarea a 4 cote progresive de 0.2%,0.4%, 0.6% si 0.9% asupra activelor contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, în funcție de nivelul ROBOR. Cota de 0.9% poate să fie majorată progresiv în cazul în care media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință. Taxa reprezintă cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe profit pentru bănci.
La acest moment, așa cum este redactată propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare, indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că aceasta va fi plătită de 4 ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat. La actualul nivel al dobânzilor interbancare ROBOR, această taxă s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, în condițiile în care valoarea activelor nete ale băncilor era de 445 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii septembrie, conform datelor BNR – aceasta ar rezulta în încasări de 16 miliarde de lei.
Totuși, estimările autorităților din nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe în sectorul bancar, ceea ce indică faptul că autoritățile mizează totuși pe perceperea taxei o singură dată pe an sau la un nivel al dobânzilor ROBOR semnificativ sub cel înregistrat în prezent în piața bancară.
”În afară de modul de percepere al taxei, care ar trebui lămurit, nu este clar mecanismul prin care autoritățile au fixat nivelul de 1,5% al dobânzilor ROBOR ca fiind unul rezonabil, în vreme ce cotațiile peste acest plafon ar fi considerate excesive și ar fi taxate în mod progresiv. Stabilirea unui astfel de plafon poate denatura libera concurență de pe piața interbancară putând să se constituie într-un mecanism de fixare a prețurilor”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.
Nivelul la care a fost stabilită această taxă este cel mai ridicat din Uniunea Europeană (în condițiile actuale ale dobânzilor interbancare), în celelalte state membre în care se aplică o astfel de taxă (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul este semnificativ mai scăzut și taxa nu este gândită în sistem progresiv.
”Un alt element de incertitudine îl reprezintă impactul impunerii unei astfel de taxe asupra creditării, asupra costurilor finanțării, atât pentru companii, cât și pentru cetățeni și pentru stat în definitiv. Nu este clar în ce măsură un astfel de nivel ridicat al taxei pe activele financiare este suportabil pentru băncile de talie mai mică sau pentru IFN-uri. Aplicarea acesteia ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de creștere economică ale țării și poate conduce la scăderea intermedierii financiare, în condițiile în care România are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană”, a arătat Diana Coroabă, Partener, Liderul Echipei de Consultanță Fiscală pentru sectorul Serviciilor Financiare, PwC România.
Cetățeanul TV
