Românii nu își mai asumă riscuri când vine vorba de credite și merg mai mult pe creditele în monedă națională și cu dobândă fixă, chiar dacă este mai mare decât cea la împrumuturile cu dobândă variabilă.
Creditul nou acordat sectorului populației și-a încetinit ritmul de creștere față de Raportul anterior, înregistrând o rată anuală de 4% în luna martie 2019, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR.
„După segmentul de creditare, se remarcă tendința ascendentă a împrumuturilor de consum, cu precădere a celui negarantat. În urma maximului istoric înregistrat în cursul anului 2018, creditul ipotecar nou a înregistrat o ușoară scădere în luna martie 2019 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018 în baza reducerii numărului de contracte noi (-10%), această diminuare fiind parțial contrabalansată de majorarea valorii mediane a creditului (+8%)”, se arată în raport.
Instituțiile de credit au înăsprit standardele de creditare la începutul anului 2019, în condițiile intrării în vigoare a noilor reglementări privind gradul de îndatorare, stabilite de Banca Națională a României în vederea protejării debitorilor, cu precădere cei cu venituri reduse, prin consolidarea capacității de plată în situația manifestării unor condiții adverse.
„Temperarea creșterii creditului nou a fost determinată și de evoluția cererii din partea populației. În primul trimestru din 2019, cererea a crescut marginal în cazul împrumuturilor pentru achiziția de locuințe și terenuri și a scăzut semnificativ în ceea ce privește creditele de consum acordate gospodăriilor. Pentru trimestrul următor, băncile estimează o creștere marginală a cererii de împrumuturi pentru locuințe și o diminuare moderată în cazul creditelor de consum. Dinamica recentă a împrumuturilor bancare acordate populației este în linie cu așteptările BNR de la momentul implementării modificărilor condițiilor de creditare, existând premisele creșterii îndatorării populației în continuare, însă într-o manieră mai sustenabilă. Prin stipularea de facilități pentru debitorii cu o bonitate ridicată sau care achiziționează un prim imobil cu destinație locativă, noua reglementare asigură un grad important de flexibilitate pentru instituțiile de credit în a oferi consumatorilor produse bancare potrivite pentru nevoile acestora, fără o diminuare excesivă a accesului la creditare”, mai spun oficialii BNR.
În urma intrării în vigoare a plafonării gradului de îndatorare începând din 1 ianuarie 2019, gradul de îndatorare median, exprimat ca raportul al serviciului datoriei în venitul net (debt service to income – DSTI), raportat de către bănci pentru creditele noi acordate în perioada ianuarie – martie 2019 a fost de 37%, în scădere cu 8 puncte procentuale față de creditele acordate în cursul anului 2018, indicând semnale inițiale pozitive privind eficiența măsurii.
În structură, 17% din creditele de consum acordate în perioada ianuarie – martie 2019 înregistrează un DSTI de peste 40 la sută, comparativ cu 60% din creditele de consum acordate în cursul anului 2018.
Pentru segmentul ipotecar, circa 36% din creditele acordate în perioada ianuarie – martie 2019 au avut DSTI de peste 45%, față de o proporție de 55% din împrumuturile ipotecare acordate în cursul anului 2018.
În cazul acestei categorii, însă, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- (i) acordarea unor împrumuturi a căror analiză a fost inițiată înainte de intrarea în vigoarea a reglementării,
- (ii) o pondere de 15 la sută din fluxul de credite este exceptată de la aplicarea limitei de îndatorare, dar și faptul că
- (iii) gradul maxim de îndatorare se majorează cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziționării primei locuințe ce urmează a fi ocupată de debitor.
Românii nu își mai asumă riscuri când vine vorba de credite
„Expunerea populației la riscul de rată a dobânzii a continuat tendința de ușoară atenuare, prin orientarea debitorilor și către împrumuturi cu dobândă fixă. Pe fondul evoluției ascendente a costurilor de finanțare, atât creditele de consum, cât și cele ipotecare nou acordate cu dobândă variabilă s-au redus treptat.
Astfel, ponderea creditelor ipotecare nou acordate cu dobândă fixă a crescut de la 9,8% în luna februarie 2018 la 25,3% în luna februarie 2019, în timp ce în cazul împrumuturilor de consum, ponderea celor cu dobândă fixă a ajuns la aproximativ 80%.
„De asemenea, expunerea persoanelor fizice la riscul de curs de schimb s-a diminuat, în principal pe fondul acordării de împrumuturi noi preponderent în monedă națională, dar și al refinanțărilor creditelor în valută și al rambursării împrumuturilor existente în portofoliu denominate în alte monede. Creditul nou bancar a fost acordat în proporție de 99 la sută în monedă națională, fapt ce contribuie, pe de o parte, la reducerea riscului valutar pentru populație și, pe de altă parte, la o transmisie mai adecvată a politicilor monetare și macroprudențiale ale BNR. Un alt element de avut în vedere în perioada următoare este reprezentat de introducerea indicelui de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), în urma adoptării Ordonanței de urgență nr. 19/2019”, se arată în raportul BNR.
Conform metodologiei de calcul, IRCC se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul de referință, iar rata de dobândă zilnică a tranzacțiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară.
„Deși prima valoare publicată a IRCC este mai redusă decât cea a ROBOR, este necesar un comportament prudent al debitorilor în contractarea creditelor cu dobândă variabilă, riscul de majorare a acesteia pe perioada contractuală menținându-se, mai ales în cazul creditelor ipotecare, care parcurg mai multe cicluri economice”, spun cei de la Banca Națională.
Cetățeanul TV
