Pe o străduță mică ce face legătura dintre Piața Regina Maria și Mitropolit Filaret, între Parcul Carol și Palatul Parlamentului, care păstrează aspectul Bucureștiului de odinioară, se află o vilă impunătoare, care a jucat un rol important în Unirea Principatelor Române de la 1859.
Vila Bosianu, aflată pe strada Cuţitul de Argint nr. 5, este o bijuterie arhitectonică în stil neogotic, proiectată de arhitectul de origine dalmată Luigi Lipizer, același arhitect care a proiectat, printre altele, Casa Librecht-Filipescu (actualul restaurant Casa Universitarilor), Biserica Sf. Spiridon Nou și Casa Breslelor, din str. Stelea Spătaru.
Un detaliu arhitectural similar cu Casa Universitarilor este și turnul cu creneluri. Vila a devenit reședința Consiliului de miniștri pe durata guvernului Bosianu.
Constantin Bosianu, cel mai mare jurist român al secolului al XIX-lea
Impunătorul imobil poartă numele primului său proprietar, Constantin Bosianu, primul decan al Facultății de Drept din București, considerat cel mai mare jurist român al secolului al XIX-lea.
Constantin Bosianu, care provine dintr-o familie boierească, și-a desăvârșit studiile juridice la Anvers și Paris. A fost unul dintre marii susținători ai lui Alexandru Ioan Cuza, ocupând numeroase funcții în noul stat român.
În vila Bosianu a fost pregătită Unirea Principatelor Române
Deși mai puțin cunoscută, povestea casei Bosianu este și ea una extraordinară. În acest loc s-a plănuit Unirea Principatelor Române de la 1859.
Concret, aici s-au ținut întrunirile secrete care pregăteau Unirea Principatelor, întâlniri care au culminat cu adăpostirea lui Cuza înainte de a fi ales domn și în Țara Românească. Constantin Bosianu a contribuit și direct la alegerea lui Cuza. La 24 ianuarie 1859, din poziția de membru în Adunarea Electivă a Munteniei, a votat pentru alegerea lui ca domnitor al Țării Românești.
După înscăunarea lui Cuza, Bosianu a avut o activitate unionistă intensă, fiind secretar al Divanului ad-hoc al Țării Românești (în 1857) și vicepreședinte al Comitetului Central al Unirii. Marele jurist a ocupat funcții importante – vicepreşedinte al Consiliului de Stat, ministru la Departamentul de Interne, senator și preşedinte al Senatului, director al Ministerului Justiției şi decan al Facultății de Drept din București.
El și-a adus contribuția la modernizarea statului român prin mai multe legi, printre care legea organizării judecătorești și legea instrucțiunii publice.
Vila Bosianu adăpostește biblioteca Institutului Astronomic
După moartea lui Constantin Bosianu, clădirea a fost preluată de stat și a ajuns în cele din urmă în patrimoniul Institutului Meteorologic.
Din cauza cutremurelor din 1940 și 1977, vila Bosianu a suferit avarii importante, fiind restaurată, ulterior, de arhitectul Octav Dimitriu în anul 1992.
În prezent, vila adăpostește biblioteca Institutului Astronomic al Academiei Române. Astăzi se poate vizita în cadrul tururilor ghidate gratuite pe care astronomii și membrii institutului le oferă vizitatorilor.
Cetățeanul TV
