Locul în care au trăit și se odihnesc soții Davila. La pas prin Sectorul 5

Mormântul soților Davila

Statuia Anei Davila, primul monument închinat unei femei din istoria Bucureștiului, este amplasat în incinta fostului Azil „Elena Doamna”, în fața capelei „Sfânta Elisabeta” din Șoseaua Panduri nr. 90, sector 5.

După moartea Anei Davila, soțiile mai multor medici de la Spitalul Colțea au strâns fonduri pentru a-i ridica o statuie, care a fost realizată de Karl Storck și de fiul acestuia, Carol Storck,  și a fost amplasată în fața clădirii azilului în 1890.

Citește și Marea operă de binefacere a Elenei Doamna de pe Șoseaua Panduri. La pas prin Sectorul 5

Ana Davila este sculptată în costum popular, iar alături de ea stă o fetiță orfană și desculță reprezentând generațiile de fete crescute în Azilul „Elena Doamna”, condus de ea. Realizată din marmură de Carrara, statuia este așezată pe un soclu de piatră ridicat pe un postament de piatră cu trei trepte.

Pe soclu scrie: „ANA DAVILA. Acest monument s-a ridicat prin subscripție națională din inițiativa Comitetului compus din doamnele: Elena Dr. D. Severeanu, Elena Dr. I. Nicolescu, Elena Dr. B. Constantinescu, Josefina Dr. Z. Petrescu, Vasilica Dr. D. Drăghicescu, Alexandrin Dr. St. Veleanu, Paulina Dr. V. Vlădescu, Maria Dr. D. Grecescu. 1890 Noemvrie”.

Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 – Municipiul București – la nr. crt. 2337.

Din familii ilustre

Nepoată a lui Dinicu Golescu, născută în 1834 la Craiova, Ana a devenit a doua soție a doctorului Carol Davila în 1861, după moartea primei soții, Maria Marsille. La căsătorie Ana a purtat un costum popular românesc.

A fost unul din cei nouă copii ai Anei (Anca) Racoviță născută Golescu și ai lui Alexandru Racoviță, neam de domnitori moldoveni.

Ana și surorile ei au petrecut o mare parte din copilăria lor la Golești, județul Muscel, de unde au îndrăgit tradițiile populare, portul românesc, cusăturile și țesăturile populare.

În amintirea Anei Davila, Regina Elisabeta, care a colaborat cu ea în domeniul asistenței sociale și care inițiat-o pe suverană în tradițiile populare, a introdus la Curte obligativitatea purtării costumului popular la balurile caritabile.

O moarte demnă de un scenariu de film

Ana Davila a condus Azilul „Elena Doamna” până la moartea ei, pe 13 ianuarie 1874, care a survenit în urma unei uriașe greșeli a unui medic. Potrivit fiicei sale, Elenei Perticari Davila, care a stat de vorbă cu martorii pentru a afla cum a murit mama sa, se știe că în timpul unei conferințe despre aerul atmosferic ținută de Carol Davila și alți medici, chimiști și farmaciști la Spitalul Colțea s-a folosit un balon roșu cu aer.

Una dintre elevele azilului, Ecaterina Toncovici, a cerut balonul iar doctorul Bernath s-a urcat să îl ia. În acest moment Ana Davila a cerut chinină deoarece avea o durere de cap și dorea să plece la cumpărături pentru ziua de naștere a fiicei ei Elena.

Doctorul Bernath a luat flaconul fără a-și da seama că se afla cu un nivel mai sus decât era raftul cu flaconul de chinină și astfel i-a dat stricnină.

Ana a căzut moartă când a ajuns la intrarea în magazin.

Mormântul ei, ca și cel al lui Carol Davila se afla în apropierea clădirii Azilului, acolo unde soții Davila aveau și locuința.

După zece ani a fost înmormântat, cu onoruri militare, în ziua de 26 august 1884, și generalul de divizie Carol Davila.

Monumentul funerar s-a ridicat în 1903 și era împodobit cu o plachetă dreptunghiulară cu bustul lui Davila, lucrată de artiștii Mayer și Wilhelm Stuttgart. În prezent, placheta nu mai există iar mica sculptură de marmură albă este decapitată.

Acum, mormântul dr. Carol Davila și al Anei Davila se află în spațiul verde de la intersecția străzii Ana Davila cu strada Nicolae Paulescu, sector 5.

Mormântul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 din Municipiul București la nr. 2393.

Lângă prințesa Maria

După moartea Anei Davila, de Azil s-au ocupat îndeaproape Carol Davila și regina Elisabeta. În 1874, la moartea micii prințese Maria, fiica reginei Elisabeta și a regelui Carol I, aceasta a fost înmormântată în grădina Azilului până la moartea reginei Elisabeta în 1916, când osemintele prințesei Maria au fost mutate la Curtea de Argeș. Tot lângă Azil a fost construit și Palatul Cotroceni, reședința cuplului regal Carol I și Elisabeta, construcția acestuia începând în 1883.

Pe dealul Cotrocenilor, în apropierea clădirilor Azilului, se află străzile Ana Davila, Felicia Racoviță (sora mai mare a Anei) și Carol Davila.

Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5

Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.

Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;

Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;

Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here