La pas prin Sectorul 5. De la Clubul Austro-Ungar, la Micul Senat până la Teatrul Elisabeta

sectorul 5

După atentatul cu bombă din 8 decembrie 1920, organizat de grupul anarhist-terorist format din Max Goldstein, Saul Osias și Leon Lichtblau, a cărui țintă era senatorul Octavian Goga, dar în urma căruia au murit ministrul Justiție, Dimitrie Greceanu, și doi senatori, episcopul Demetrie Radu și Spirea Gheorghiu, sediul Senatului României s-a mutat în clădirea care azi adăpostește Teatrul Elisabeta, de lângă primăria Capitalei, peste drum de parcul Cișmigiu.

Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 ne propune o incursiune în istoria unuia dintre cele mai importante repere ale Capitalei, Teatrul Elisabeta. Imobilul a fost ridicat după planul arhitectului Rudolf Quich, din 1912, care a mai proiectat Palatul Prințului Alexandru Calimachi de pe strada Batiștei. Pentru clădirea de pe bulevardul Elisabeta nr. 45,  Rudolf Quich  a optat pentru stilul eclectic al artei occidentale prin îmbinarea elementelor de design care țin atât de modernism, artdeco, cât și de clasicism.

Terenul aparținea baronului Julius von Waldberg, născut în 1852 la Iași, care încercase, fără succes, să construiască ceva acolo, dar mai bine de un an și jumătate n-a reușit să ia autorizație, deoarece primăria nu se hotăra dacă să-l exproprieze sau nu pentru a ridica sediul Parlamentului.

Fiu al baronului-bancher vienez Moses von Waldberg,  Julius mai avea și alte terenuri prin Bucureşti, de exemplu pe strada Carol-Franceză la intersecţia cu Calea Victoriei, vizavi de terenul cu Muzeul de Istorie al României, dar și o casă pe strada Smârdan, fosta Uliță Nemțească.

Până la sfârșitul Primului Război Mondial în clădirea proiectată de  Rudolf Quich a funcționat Clubul Austro Ungar. Apoi, la această adresă, atunci bulevardul Elisabeta, nr. 17, era Palais de Glace, unde funcţiona un teatru de revistă, iar la etajul I se deschisese restaurantul Duval, în care se țineau și spectacolele Teatrului Popular. Mai târziu a funcţionat Cafeneaua-berărie Astoria.

Până în anul 1948 clădirea a adăpostit Senatul României.

Sub comuniști

Clădirea fostului Senat, desfiinţat prin decretul-lege din 17 iunie 1946, care a fost preluată de către Ministerul Artelor prin Jurnal al Consiliului de Miniştri, care la parter făcut sala de şedinţe, biblioteca şi anexe.  Din 29 noiembrie 1946, s-a înființat cinematograful Orfeu, în sala de şedinţe de la parter, şi o sală de teatru în biblioteca de la etaj şi anexele ei.

După instaurarea Republicii Populare, la parter a funcţionat un oficiu poştal, iar la etaj era o sală de festivităţi a sindicatelor, iar din anul 2013 a devenit teatru-restaurant Elisabeta, iar noua adresă este bulevardul Elisabeta, nr. 45.

În prezent, în imobil puteți admira, potrivit site-ului restaurantelisabeta.ro:

Sala Regina Elisabeta, cu o suprafață de 207 mp, care își propune să evoce pe cât posibil amprenta lui Carmen Sylva.

Sala Oglinzilor, cu o dimensiune de 67 mp. Oglinzile ce mărginesc salonul și elementele arhitecturale ale acestuia amintesc de grandoarea Bucureștiului de odinioară, cunoscut și sub denumirea de Micul Paris.

Sala Coloanelor reprezintă unul dintre cele mai intime saloane de la etajul II al clădirii de pe Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 45.

Sala Teatrul Elisabeta, situată la etajul II al clădirii, cu o capacitate de 334 de persoane și o suprafață de 240 mp, dispune de o scenă și un foaier de 66 mp. Interiorul încăpător și intim are un aer cosmopolitan clasic Micului Paris.

Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5

Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.

Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;

Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;

Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here