La pas prin Sectorul 5. Biserica Schitul Maicilor, monumentul istoric ortodox salvat de la demolare

În sectorul 5 se află un superb monument istoric, dăinuitor din secolul al XVIII-lea: sfânta Biserică Schitul Maicilor, nu numai cu o venerabilă istorie ci și cu un destin care arată că credința în Dumnezeu face minuni și că oamenii sunt Biserica!

Așadar, încă o dovadă și un îndemn către vizitarea sectorului 5!

Mulțumire pentru eliberarea din robia turcilor

Schitul Maicilor, un ansamblu bine proporționat și frumos amplasat în sit, a fost clădit între 27 iulie și 1 octombrie 1726, în vremea voievodului Nicolae Mavrocordat, având drept ctitoră pe Tatiana Hagi Dina – nume purtat și de schit – calugărită sub numele de Timotheia Monahia, sau Kiriaki Schimonahia.

Tatiana Hagi Dina, care fusese în robie la otomani, eliberându-se, a vrut să-i mulțumească lui Dumnezeu, construind acest schit. Ca arhitectura, biserica aparține stilului brâncovenesc, iar ca hram a fost aleasă sărbătoarea Buna Vestire. La întemeierea Schitului Maicilor, Smaranda Doamna, soția domnitorului Constantin Mavrocordat, îi dăruiește 300 de stânjeni din moșia domnească.

Moaștele Sfinților Nicolae și Haralambie

Schitul Maicilor a devenit metoh al schitului de maici de la Țigănești, iar la data de 1 noiembrie 1730, este închinat Mitropoliei, de însăși ctitoră.

De-a lungul anilor, ctitorii acestei frumoase mănăstiri au înzestrat-o cu mai multe proprietăți, iar în biserică au fost aduse fragmente din moaștele Sfinților Nicolae și Haralambie, ce se pastrează până astăzi în piciorul Mesei de Jertfă din Sfântul Altar.

Bisericuța de la Schitul Maicilor, mica bijuterie aparținătoare a secolului al XVIII-lea, este ca o taină bine ascunsă a Bucureștilor de astăzi. Lăcașul mai păstrează încă pictura veche, icoanele și catapeteasma care amintesc de frumusețile de altă dată.

Salvată de la demolare

Astăzi, din ansamblul monahal nu a mai rămas decât bisericuța, ascunsă in spatele construcțiilor masive ale sediului SRI, din bulevardul Libertății.

Bisericuța a fost adusă aici, în luna iunie a anului 1982, fiind primul monument supus operațiilor de translare, pentru a fi salvat de la distrugere. Schitul Maicilor s-a aflat timp de 265 de ani în locul rămas astăzi pe colțul de S-E al incintei al actualului Palat al Parlamentului.

Clădirile înconjurătoare au fost însă demolate în anul 1982, iar bisericuța mutată – translatată – cu 245 de metri spre răsărit, pe strada Mitropolit Antim Ivireanu.
După demolarea corpului de clădiri din jurul Bisericii Schitul Maicilor, Atelierele Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române au fost mutate într-un nou ansamblu din București – Șoseaua Olteniței, nr. 255, București, sector 4 – construit între anii 1987-1989. Acestea se află aproape de intrarea în comună Popești-Leordeni.

Preafericitul Iustinian, al doilea ctitor

Dupa cutremurul din anul 1940, Schitul Maicilor s-a consolidat. Ansamblul a fost restaurat între anii 1955-1958, de către Serviciul Tehnic al Patriarhiei, prin grija personală a Patriarhului Iustinian, într-o formă armonioasă și unitară. Arhitecții Dumitru Ionescu-Berechet, Richard Lieblich si inginerul Dumitru Ionescu au condus lucrările. Clădirile din jurul bisericii, destinate atunci parțial Institutului Biblic, s-au refacut într-o arhitectură de inspirație brâncovenească, având etaj cu foișor și parter cu logii – câte trei arcade sprijinite pe coloane în torsadă – ce reluau elemente folosite la Manastirile Comana, Hurez si la pridvorul bisericuței.

Schitul Maicilor – salvarea bisericuței prin translatere

Epoca totalitară a pus capăt existenței acestui cadru ce dadea intimitate spațiului. Trebuia eliberat terenul pentru ridicarea „Casei Republicii”. În anul 1980, preotul paroh de atunci, Mihai Ionescu, s-a opus cu vehemență împotriva directivelor de demolare. Clădirile înconjurătoare au fost însă demolate în anul 1982, iar bisericuța mutată – translatată – cu 245 de metri spre răsărit, pe strada Mitropolit Antim Ivireanu, izolată și înghesuită în spatele clădirilor masive ale unor ministere, realizate ulterior. În urma proiectului Casei Poporului, schitul a fost înghesuit în spatele blocurilor de pe bulevardul Unirii, pentru a fi scăpat de la demolare. A fost însă mutată doar biserica, fără chilii, care au fost distruse. Se poate găsi și astăzi în spatele sediului SRI, lângă Mănăstirea Antim.

Vremuri grele până la lumină

După translare și reașezare, biserica a funcționat timp de o lună, după care a fost oprită oficierea slujbelor de către regimul comunist, monumentul fiind închis. Unele lucrări de reparații s-au mai efectuat în interior, pe ascuns. Abia în anul 1995, prin grija părintelui Adrian Isac, au fost găsite fonduri pentru restaurarea picturii de către pictorul Claudiu Moldoveanu. Schitul Maicilor s-a resfințit la data de 19 noiembrie 1995 de catre P.S. episcop Teofan Sinaitul (actualul Înaltpreasfințitul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei), arhimandritul Sofian Boghiu și părintele profesor Constantin Galeriu. Lucrările de reparare, amenajare și restaurare odată finalizate, au permis ca pe data de 17 noiembrie 1996, biserica să fie redată slujbelor.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here