Iohannis și Dăncilă se trag reciproc în turul II, Barna nu se mai vede

L-a mai văzut cineva pe Dan Barna, rockstar-ul prezidențialelor de anul ăsta? E în țară, face campanie? Foarte bine, dar nu e la tv. Și nici pe Facebook. Nu e în agenda publică, iar alegerile prezidențiale se câștigă cu dominarea agendei publice. Fie cea din prime-time sau cea din on-line.

Acest ping-pong constituțional dintre Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis generează un fenomen pe care și-l dorește orice challenger într-o cursă electorală: bi-polarizare. Adică lupta se reduce la cei doi cu șanse să câștige și toată atenția publicului se concentrează pe acest duel. Asta se întâmplă astăzi cu președintele și premierul, care au acaparat total planul mediatic. Nimeni nu mai vorbește despre Mircea Diaconu, despre Toader Paleologu, iar Dan Barna (cel care se prefigura a fi rock-starul acestei campanii) nu se mai vede deloc. Iar daca nu ești la tv, nu exiști! Așa e în campania electorală.

Revenind la bi-polarizare, cel mai mult câștigă Viorica Dăncilă, schema fiind identică cu cea orchestrată în cazul lui Victor Ponta, când tânărul premier pesedist a căpătat anvergură politică după ce s-a poziționat ca oponentul celui mai puternic președinte post-decembrist – Traian Băsescu. Astăzi, Viorica Dăncilă se transformă din „marioneta lui Dragnea” și „gospodina de la Videle” în opozantul Președintelui României. Însă lucrurile nu se opresc aici, Dăncilă câștigă bătălia cu președintele, în conflictul cu numirile miniștrilor și, de parcă nu ar fi fost de ajuns, Iohannis pare ridicol atribuind Curții decizii pe care nu le-a luat. Bonus, tot CCR spune foarte clar că Iohannis trebuie să o revoce „de îndată” pe Ana Birchall de la Justiție. Iar jocul continuă cu mersul în Parlament „când vrea Dăncilă, nu când cere Iohannis” și alte meciuri între cele două palate.

Analizând retrospectiv se poate observa că niciuna din aceste situații nu ar fi putut avea loc dacă nu ieșea ALDE de la guvernare, decizie pe care nu a înțeles-o nimeni, la momentul respectiv. A încercat Călin Popescu-Tăriceanu să explice, dar neconvingător. Zvonul șantajului cu un dosar penal derivat din cel al lui Sebastian Vlădescu a oprit orice investigație jurnalistică concretă și orice analiză asupra situației prin care fostul premier liberal se dădea singur afară din politică, fără niciun sens. Acum, înțelegem, fiindcă fără gestul ALDE, nu se vedea Viorica Dăncilă, ca jucător politic. S-au creat niște situații din care ea să iasă învingătoare și să-și consolideze imaginea de fighter. Le enumăr cronologic:

  1. Menținerea guvernării.
  2. Menținerea unor miniștri ALDE.
  3. Promovarea lui Teodor Meleșcanu la președinția Senatului.
  4. Victoria de la CCR cu Klaus Iohannis.
  5. Revocarea Anei Birchall.
  6. Supraviețuirea unei noi moțiuni de cenzură.

Ultimul punct nu s-a petrecut încă, însă urmează, la cum sunt poziționate acum formațiunile parlamentare. E important de subliniat că perspectiva unei moțiuni de cenzură a apărut abia după ce ALDE a ieșit de la guvernare, liberalii înțelegând că un asemenea demers nu va face altceva decât să consolideze poziția Vioricăi Dăncilă, dacă nu trece. Cum gestul ALDE a schimbat, cel puțin la nivel teoretic, aritmetica parlamentară, PNL va depune moțiunea de cenzură.

Până și USR-iștii au înțeles că auto-excluderea lor din jocul politic, ca metodă de păstrare a purității lor fetish-iste, îi scoate din planul mediatic, cu consecințe negative, acum, în plină campanie pentru prezidențiale. Doar că nu au reușit altceva decât să se facă de râs cu acea tentativă de ședință de negociere a moțiunii de cenzură. Și vor rămâne terți, Dan Barna nereușind să intre în agenda publică. Cel puțin până aproape de jumătatea lunii octombrie se va discuta doar despre Dăncilă și Iohannis. Vor bi-polariza campania electorală. Dovadă că nu a înțeles nimic, după ziua fatidică de ieri, Dan Barna nu vine cu ceva la subiect, cu ceva nou, repetând mesajul cu anticipatele – un proiect aproape imposibil de realizat, constituțional vorbind, iar beneficii aproape zero: scurtarea mandatului actualului Legislativ cu doar câteva luni.

În timp ce scriu aceste rânduri vine vestea votării Laurei Codruța Kovesi, în COREPER, ca procuror european. Pare a fi un răspuns la decizia CCR de ieri. Pare a fi replica Bruxelles-ului la victoriile recente ale Vioricăi Dăncilă.

Ciprian PURICE

Consultant Politic

LĂSAȚI UN MESAJ