Scăpat ca prin minune de sistematizarea ceaușistă, bulevardul George Coșbuc, care străbate sectorul 5 al Capitalei, ne dezvăluie numeroase comori arhitecturale, care amintesc de Bucureștiul de altă dată.
Pornit din inima Capitalei, din imediata apropiere a Centrului Civic, bulevardul George Coșbuc a păstrat de-a lungul traseului său clădiri vechi din mai multe epoci.
Academia Tehnică Militară și Piața de Flori
Una dintre cele mai reprezentative clădiri de epocă aparține Academiei Tehnice Militare Ferdinand I. Academia a fost înființată de Regele Carol al II-lea, în 1937, prin Decretul 371 care stipula că: Academia Tehnică Militară are ca scop formarea de ofițeri ingineri cu o pregătire corespunzătoare specificului tehnic al diferitelor arme, necesar pentru încadrarea comandamentelor, unităților, formațiunilor și instituțiilor militare de specialitate.
Lângă Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” se află Piața George Coșbuc și Piața De Flori, o locație deja celebră înainte de evenimentele revoluției din 1989. Piața de Flori este localizată în imediata vecinătate a intersecției care unește bulevardul George Coșbuc, Calea Rahovei, Strada Odoarei și bulevardul Tudor Vladimirescu.
Este cea mai mare piață de flori din București, de tip en-gros, locul de unde se aprovizionează florăriile mici din oraș și din afara lui. Deschisă non-stop, Piața de Flori este mai animată la primele ore ale dimineții, când florarii din tot orașul vin să se aprovizioneze de aici.
Vama Antrepozite, o bijuterie arhitectonică
În imediata vecinătate se află Vama Antrepozite, o „bijuterie industrială” a unor vremuri apuse, care oferă un spaţiu unic în peisajul cultural al Capitalei. Clădirea, edificată la sfârșit de secol XIX și-a regăsit strălucirea de altă dată.
Clădirea, cunoscută și sub numele „Bursa Mărfurilor”, reprezentativă pentru istoria capitalei, a fost un pol al noului business din Bucureștiul sfârșitului de secol XIX.
Clădirea a supraviețuit demolărilor masive din anii 1980, care nu au lăsat în picioare decât puține case din cartierul Uranus.
Cum a pornit Fabrica de bere Bragadiru
După piața de flori se găsește o clădire monumentală, fosta fabrică de bere Bragadiru, construită între 1894-95, devenită, în urma naționalizării, Fabrica de bere Rahova.
Fabrica de bere Bragadiru, redenumită ulterior „Dumitru Bragadiru și Fiii”, a fost înființată în anul 1895 de industriașul Dumitru Marinescu „Bragadiru”.
La începutul secolului XX, Fabrica Bragadiru cu dotări tehnologice de ultimă generaţie la acea vreme, reușea să-și eclipseze competitorii direcți – Luther și Oppler. Fabrica Bragadiru ajunsese, în prima jumătate a secolului 20, cel mai mare producător de bere din România şi al treilea producător din Europa, cu o producţie zilnică de 12.000 de litri.
Cetățeanul TV
