Chirițoiu: Suntem cumva autişti în administraţia publică

Autişti în administraţia publică consiliul concurenței Bogdan Chirițoiu
Bogdan Chirițoiu energielive.ro

Președintele Consiliului Concurenței spune că „suntem cumva autişti în administraţia publică”, acesta afirmând că în administraţia publică există colaborare la nivel tehnic, dar nu cu mediul de afaceri, atunci când nu există interes.

„Eu trăiesc cu impresia că suntem cumva autişti în administraţia publică. Deci noi odată vorbim, vorbim în general între noi, şi există totuşi o colaborare cel puţin la nivel tehnic, sub nivelul politic, eu văd o colaborare destul de bună între instituţiile avizatoare. Că noi asta facem. Vine cineva cu o propunere mai bună, mai proastă, şi celelalte instituţii îşi dau toate cu părerea. Aici lucrăm binişor cât de bine poate administraţia românească, care nu este din păcate foarte bine pregătită şi, desigur, ASE-ul ar putea să ne ajute să avem mulţi economişti în administraţie, să avem mai mult conţinut economic în actul nostru decizional şi mai puţin obsesia pentru forma juridică. În esenţă, avizarea asta e acum”, a declarat Chirițoiu.

Potrivit lui, se încearcă să se vadă dacă juridic stau lucrurile în picioare, nu neapărat că ele au sens economic sau nu au sens.

„Deci noi între noi vorbim. Ce nu facem, nu reuşim să vorbim cu mediul de afaceri, când nu ne interesează foarte tare. Poate ne e şi frică de ideea asta cu traficul de influenţă, care e o tâmpenie. Cum aş putea să iau măsuri bune pentru societate dacă nu vorbesc cu societatea, sau luăm măsuri care favorizează pe cineva? Eu sunt acuzat acum că poziţiile noastre pro ridesharing favorizează unele companii şi mai ales cum ar fi să luăm decizii care nu ajută pe nimeni”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

Acesta crede că instituţia pe care o conduce să nu ia multe decizii care nu au niciun rezultat benefic, care nu ajută nimănui. Expertiza din România este închisă în sistemul public şi că, spre deosebire de alte ţări, noi nu avem un sistem de centre alternative de expertiză.

„Comunicarea este foarte importantă, dar comunicare nu înseamnă numai să vorbeşti. Comunicare înseamnă ce faci. Şi cred că problema pe care o văd în societatea noastră, sper că nu atât de mult în instituţia de care mă ocup, este că trebuie să fie o anumită consecvenţă între ceea ce spui şi acţiunile pe care le întreprinzi. De asta are nevoie mediul de afaceri. Aşa evenimente sunt destul de multe, oamenii se întâlnesc, lumea e drăguţă şi după aia te trezeşti cu o ordonanţă de urgenţă sau cu o măsură de care habar nu aveai. Acesta este viciul de bază. Nu faptul că nu ne întâlnim şi nu vorbim. Poate nici asta nu facem suficient. Dar că nu văd o consecvenţă între ceea ce spunem şi modul cum acţionăm”, a spus Chiriţoiu.

Autişti în administraţia publică

Recent chiar Chirițoiu spunea că ei ca instituție sunt un pic mai lenți pentru că trebuie să verifice anumite lucruri, aici fîcând referire la scandalul dintre platformele de ride-sharing și taximetriști.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat ei sunt o autoritate de reglementare mai conservatoare, în sensul că își doresc să creeze un cadru de lucru după care pieţele ar trebui să preia frâiele lucrurilor şi să meargă mai departe.

„Suntem un pic precauţi atunci când permitem companiilor europene să plece în afară. România se află într-o poziţie bună, iar tehnologiile sunt adoptate destul de repede. Bulgaria, de exemplu, a dat afară Uber-ul destul de repede, şi mi-am dat seama că la noi nu a existat nicio opoziţie, iar reacţia taximetriştilor noştri a venit foarte greu. Acum, este dificil să dai Uber-ul afară de pe piaţă … Trebuie să păstrăm piaţa deschisă şi să nu permitem celor de pe piaţă să blocheze inovaţia. Acum ne chinuim să vedem cum reglementăm ridesharing şi, probabil, că Guvernul va emite o Ordonanţă de Urgenţă care să reglementeze acest domeniu. Cred că vor fi aceleaşi probleme şi pe Airbnb, deci pe turism. Trebuie să ne asigurăm, deci, că există loc şi pentru inovaţie, asta nu înseamnă că mă opun complet regulamentelor şi reglementării. Nu e logic să reglementezi aceste noi tehnologii, însă trebuie să o facem cumva într-un mod adaptat. Legea trebuie să se adapteze vieţii şi tehnologiei şi trebuie să protejeze interesele legitime ale publicului, cum ar fi, de exemplu, problema siguranţei”, a menţionat Chiriţoiu.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

*