Deznaționalizarea românilor are loc mai mult în Diaspora decât în comunitățile istorice, spune Radu Cosma, director în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DPRP).
„În Ucraina, sunt școli publice cu predare în limba română, în Banatul Sârbesc sunt la fel, la fel și-n Ungaria. Nu e situația ideală, dar există, totuși, astfel de școli, a arătat Radu Cosma, în cadrul unui interviu acordat TVR Internațional.
Motivul pentru care tinerii aleg deznaționalizarea sunt chiar părinții lor.
Aceștia nu-și mai învață copiii limba română, iar aceasta nici nu se mai învață prin programe guvernamentale.
„Multora dintre români li se pare că e de bon-ton, că e foarte bine să se integreze în societățile gazdă și să învețe altă limbă. Învățând altă limbă și trăind într-un bazin lingvistic străin, unde se ajunge? La o persoană care, la 20 de ani, nu e nici italian, dar nici român. Nu e nici francez, nu e nici român. Niciodată italienii nu-l vor accepta ca pe un italian…”, a mai spus Radu Cosma.
Un rol important în apărarea românismului îl are Biserica.
Acestea organizează școli de duminică care sunt finanțate de Departamentul Românilor de Pretutindeni. Ele nu sunt unități de învățământ oficiale. Aici poți învăța, pe lângă noțiunile de gramatică, noțiuni despre datini, obiceiuri, colinde. Biserica reprezintă un factor coagulant important al acestor comunități care trăiesc dincolo de granițele României.
„Un copil expus la limba, cultura și civilizația română este un copil câștigat. Ne luptăm pentru fiecare român”, a mai arătat Radu Cosma, care are o experiență de peste 20 de ani în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Cetățeanul TV
