Tradiţii şi superstiţii în Ajun de Crăciun!

Astăzii, creştinii sărbătoresc Ajunul Crăciunului, care precede una dintre cele mai mari sărbători ale anului: Naşterea pruncului Isus Hristos.

Conform tradiției, înainte ca Maica Domnului să-l nască pe Pruncul Sfânt, aceasta i-a cerut ajutorul lui Moș Ajun, dar considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – Moș Crăciun. Astfel, Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era Moș Crăciun

Se spune că încă din timpuri străvechi, în Noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos, care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

SE DESCHID CERURILE

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși. În noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă. În ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești umblă cu icoana Nașterii lui Iisus Hristos. În acest an, din cauza restricţiilor legale de pandemia de coronavirus, preoţii vor veni doar la cerere expresă.

Pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun.

În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc „pui”.

SE STRÂNG LUCRURILE DATE CU ÎMPRUMUT

Pentru Ajunul Crăciunului gospodarii își strâng de prin sat toate lucrurile care le aveau date cu împrumut, pentru ca sfintele sărbători să le găsească acasă, căci altfel, se crede că ele vor plânge și că proprietarii vor avea pagubă tot anul.

Tot de Ajun, coșurile se mătură și funinginea se aruncă prin vie, ca vara să încarce via cu struguri, după cum a fost încărcat coșul cu funingine. Alții pun această funingine la rădăcina pomilor, ca să se încarce pomii de poame; alții o aruncă pe sub pomi și pe straturile de legume, ca să nu facă viermi și mai ales ca puricii să nu mănânce verdeața și rodul. Cenușa se dă afară în această zi, numai după ce se dă de pomană sare și ceapă. Unele gospodine păstrează această cenușă, pe care o strâng de pe vatră pe nemâncate și o amestecă cu gunoiul ce-l strâng din casă, iar primăvara, când sădesc straturile pentru semănături, presară cenușa și gunoiul peste ele.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here