După trei termene de licitație la care nu s-a prezentat nimeni, Termocentrala Mintia a fost vândută pe 26 august grupului arabo-iordaniano-irakiano-kurd Mass Global Energy Rom, societate înfiinţată special pentru această achiziţie de Mass Group Holding, o companie cu sediul în Amman (Iordania), dar cu activități în Irak, în special zona kurdă.
Sursele noastre susțin că licitația din 26 august urma să se închidă la ora 19.00, iar, până cu circa o oră înainte, din nou nu se prezentase nimeni. Atunci au apărut cei de la Mass Global Energy Rom, care au cumpărat Caietul de sarcini, au prezentat o scrisoare bancară în valoare de 10 milioane de euro și au oferit prețul cerut de Expert Insolvență SPRL, administratorul judiciar al Complexul Energetic Hunedoara SA, 91.236.832 euro, exclusiv TVA.
Mass Global Energy Rom are, de la data licitației, 60 de zile să plătească cele peste 91 de milioane, iar până în 2026 ar trebui să investească 1 miliard de euro în dezvoltarea capacităţii de producţie şi, în acelaşi, timp adaptarea la noile standarde europene pentru trecerea la producţia de energie electrică din surse regenerabile.
Cel mai important nod energetic
Însă, chestiunea nu este așa simplă. Ceea ce nu prea se spune, potrivit acelorași surse citate mai sus, este că la Mintia se află cel mai important nod energetic al României, de unde se alimentează întreaga Transilvanie și se poate exporta energie electrică în Ungaria, Polonia, Ucraina…
Potrivit comunicatului administratorului judiciar al CE Hunedoara, Expert Insolvență, „demararea investițiilor va fi posibilă după acordarea de către autorități a avizelor și autorizațiilor necesare”.
Eeiii, deci România mai are o șansă să nu mai ia o țeapă strategică de zile mari, mai ales că în piață se vorbește că, în prima fază, „irakienii”, să le zicem așa deocamdată, ar intenționa să ducă instalațiile existente la Mintia, pentru modernizarea cărora s-au cheltuit sute de milioane de lei înainte ca termocentrala să fie băgată în insolvență, tocmai în „țările calde”.
Avize de la SRI și SIE
Pe 14 aprilie, Guvernul a adoptat OUG 46/2022 privind examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.
În preambulul Ordonanței se arată, printre altele, că actul normativ se adoptă ”întrucât cadrul de examinare a investițiilor străine directe și de cooperare trebuie să ofere mijloacele necesare pentru a aborda riscurile la adresa securității sau a ordinii publice într-un mod cuprinzător, precum și pentru a se adapta la circumstanțele în schimbare, menținând totodată flexibilitatea necesară pentru ca statele membre să examineze investițiile străine directe din motive privind securitatea sau ordinea publică, ținând cont de situațiile lor individuale și de particularitățile lor naționale”.
Prin acest act normativ se înființează Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), din care fac parte un reprezentant al prim-ministrului din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care va avea și calitatea de președinte al Comisei, președintele Consiliului Concurenței sau un membru al Plenului Consiliului Concurenței, un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, un reprezentant al Ministerului Economiei, un reprezentant al Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, un reprezentant al Ministerului Finanțelor, un reprezentant al Ministerului Apărării Naționale, un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, un reprezentat al Ministerului Sănătății și un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe.
„În cadrul CEISD, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe au calitatea de invitați permanenți. (…) La solicitarea CEISD, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe transmit avize, în conformitate cu atribuțiile specifice, care se comunică CEISD, în termen de cel mult 20 de zile de la solicitare”, se mai arată în OUG 46/2022.
Mai trebuie spus că Termocentrala Mintia, aflată în insolvență, se află încă în perioada de observație, în care creditorii pot contesta licitația, din informațiile noastre până în luna ianuarie.
Victima „salvării planetei”
Nu e de ici de colo să arătăm și principalul motiv pentru care Termocentrala Mintia a fost falimentată, în numele politicii aberante a Uniunii Europene de „salvare a planetei”.
Ne explică focus-energetic.ro: România s-a angajat nu numai ca membru al Uniunii Europene, ci și ca primul stat care a ratificat Protocolul de la Kyoto, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, ”ce provoacă schimbările climatice”. Astfel, Mintia a devenit cel mai mare poluator din țară.
În plus, încă din anul 2003, Uniunea Europeană a introdus schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS), prin Directiva 2003/87. În fiecare an, până la 30 aprilie, fiecare poluator trebuie să demonstreze că deține certificate CO2, în funcție de cât a poluat. La termocentralele pe cărbune, ”norma” este de un certificat de carbon pentru fiecare megawattoră produs. Dacă nu are certificate achiziționate până la acea dată, poluatorul plătește o amendă de 100 euro pentru fiecare certificat neachiziționat, plus că, oricum, trebuie să-l cumpere.
Pentru producția din anul 2014, până pe 30 aprilie 2015, Mintia (alături de Paroșeni, ambele, împreună cu minele de huilă ce le deserveau, făcând parte din Complexul Energetic Hunedoara – CEH) nu a reușit să cumpere certificatele CO2. Mai mult, guvernanții i-au dat bani abia prin OUG 22/2015, apărută în Monitorul Oficial pe 29 iunie 2015, adică la două luni după ce nu mai avea nevoie!
După acest an, nici că s-a mai ”chinuit” să achiziționeze certificate de carbon!
După câteva încercări eșuate, Complexul Energetic Hunedoara a intrat în procedură de insolvenţă, pe 14 noiembrie 2019, și este în conservare din vara anului 2021. La acel moment, CEH avea datorii de aproximativ 6 miliarde de lei, dintre care aproape 3 miliarde de lei (peste jumătate de miliard de euro!) către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), în contul certificatelor CO2. Între timp, termocentralei Mintia i-a fost retrasă și licența de producție a energiei electrice.
Și uite așa a ajuns pe mâna „irakienilor”!
Cetățeanul TV
