Anunțul făcut, miercuri, de liderii PNL precum că vor propune tuturor parlamentarilor să demisioneze în bloc, pentru a provoca alegeri anticipate, nu are „acoperire” în Constituția României.
Diferența este una fundamentală – dacă în cazul alegerilor anticipate, ne-am prezenta la urne pentru a-i vota pe viitorii parlamentari pentru un mandat de patru ani, în cazul alegerilor parțiale, am vota deputați și senatori doar pentru un mandat de un an, valabil până la alegerile generale de anul viitor, când ar trebui să mergem din nou la urne.
Nu vom avea alegeri anticipate, ci doar parțiale
Într-un punct de vedere remis la solicitarea Cetățeanul.net, avocatul Kristian Winzer afirmă că demisia în bloc a parlamentarilor nu ar conduce la alegeri anticipate, ci doar la alegeri parțiale: „În situația în care membrii Parlamentului și-ar da demisia în bloc, nu am fi în situația prevăzută de legea fundamentală în art.89 (privind dizolvarea Parlamentului-n.n). Nu am fi deci în situația organizării unor alegeri anticipate, ci a unor alegeri parțiale anticipate, în raport de împrejurarea că mandatul fiecărui parlamentar ar înceta înainte de termen, urmare a manifestării unilaterale de voință. Problema este însă că, legal, aceste alegeri nu ar putea fi oricum organizate, în condițiile în care colegiile uninominale nu mai există, urmare a abrogării Legii nr. 35/2008 și a intrării în vigoare a Legii nr. 208/2015. Pe cale de consecință, demisia tuturor parlamentărilor nu ar putea conduce la organizarea de alegeri anticipate, în sensul celor care urmează dizolvării Parlamentului de către președinte! Dizolvarea Parlamentului se poate face într-o singură situație, expres și imperativ prevăzută de Constituția României în art. 89: imposibilitatea de constituire a unui nou Guvern, constatat prin respingerea a două cereri de învestitură succesive!”
Doar Iohannis poate dizolva Parlamentul, și doar dacă vrea
Singura situație în care Parlamentul ar putea fi dizolvat și am avea alegeri generale anticipate este aceea în care Parlamentul nu va acorda votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Chiar și atunci, hotărârea de dizolvare depinde doar de voința președintelui României.
„Procedural, în raport de situația de fapt și cu prevederile constituționale, avem următoarele momente cumulative: demisia primului-ministru și încetarea aferentă a mandatului Guvernului, desemnarea de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat pentru funcția de prim-ministru, alcătuirea de către acesta din urmă a listei membrilor Guvernului și pregătirea unui program de guvernare, cu care se va prezenta în fața Parlamentului pentru obținerea votului de încredere și neacordarea de către Parlament a votului de încredere. Procedura este necesar a fi repetată, în termen de 60 de zile de la prima solicitare, cu începere de la desemnarea de către președinte a unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Este extrem de important a se avea în vedere însă faptul că decizia aparține președintelui, căruia legiuitorul i-a oferit putere discreționară în legătură cu acest demers constituțional. Acesta poate dizolvă Parlamentul! Deci nu există o obligație legală imperativă în acest sens”, ne-a mai declarat Winzer.
Cetățeanul TV
