Reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate nu mai au fonduri pentru activități. Asta din cauza proastei administrări a bugetului, care este cheltuit, în cea mai mare parte, de structura centrală a institutului, de la București, se arată într-o sesizare trimisă senatorilor din comisiile de cultură și de politică externă.
Articol realizat de Cătălin Antohe și Sorin Ghica
Semnalul de alarmă a fost tras de angajați ai ICR central, care au sesizat Comisia de Cultură din Senatul României asupra situației dramatice în care se află reprezentanțele institutului.
CITEȘTE ȘI: FOTOGRAFII DE ÎNGHEAȚĂ APELE. Corpul de Control al MAE minte în scandalul ICR Viena
„Coloana vertebrală” a ICR, lăsată fără fonduri
Potrivit angajaților ICR, de vină pentru această situație catastrofală este proasta distribuție a bugetului instituției, care, practic, subminează cele 18 reprezentanțe ale institutului „coloana vertebrală a activității sale”.
Dacă în 2022, bugetul reprezentanțelor ICR a avut o pondere de 29% din bugetul total de programe (3.486.000 lei din 11.700.000 lei) – total insuficient pentru desfășurarea activităților, anul acest ponderea a scăzut la 27% (5.485.000 lei din 19.800.000 lei).
Astfel, anul acesta bugetele reprezentanțelor ICR variază între 30.000 euro (Roma) şi 70.000 euro (Paris). În momentul de față, există reprezentanțe ICR care şi-au cheltuit banii alocați pe întregul an, susțin angajații ICR.
Culmea, reprezentanțelor ICR li s-ar fi cerut să-și reducă cu 20% cheltuielile cu evenimentele culturale.
„Considerăm că aceste bugete pun în pericol întregul know-how şi rețeaua relațională pe care reprezentanțele ICR le-au dezvoltat în ultimii douăzeci de ani, ducând instituția într-o zonă a irelevanței în raport cu celelalte institute culturale. În special dacă la problema bugetară adăugăm şi pierderea majoră de prestigiu care a afectat instituția în ultimii doi ani”, atrag atenția angajații ICR.
ICR-urile din străinătate au ajuns „căpușe culturale. Știați, doamna ministru Luminița Odobescu?
Din cauza crasei sub-finanțări, institutele culturale din străinătate au fost reduse la stadiul de sugative de bani publici. Rămase fără bugete pentru organizarea de evenimente culturale, din banii publici se cheltuie pe chirii, salarii și întreținere sume exorbitante pentru instituții care nu produc mai nimic.
Să luăm cazul ICR Viena, institutul în care directoarea Andreea Dincă și-a înroșit cizmele călcând peste simbolurile culturale românești – nu a organizat niciun eveniment cultural legat de Constantin Brâncuși, Dimitrie Cantemir (2023 este declarat prin lege anul Cantemir) iar pentru Eminescu a organizat un eveniment cel mult firav. Toți cei trei uriași ai culturii au avut puternice legături cu Viena.
Nici nu mai poate organiza, deoarece din cei 30.000 euro buget anual nu a mai rămas un chior. Dar doamna director Dincă va încasa tot restul anului 5000 de euro salariu pe lună, plus 2000 de euro chiria pentru penthouse-ul închiriat într-o zonă selectă a Vienei. Peste 84.000 euro/an! Salariile cumulate ale directorului adjunct și ale referentului adaugă încă 5.000 euro/lună plus chirii totale de 2000 de euro, alte 84.000 de euro în 2023! Adăugăm chiria sediului ICR de 9000 euro/lună (108.000 euro în 2023) și aflăm că MAE plătește, cu tot cu cheltuielile de întreținere, curent electric etc., 300.000 euro pe an pentru institut care produce evenimente de cel mult 10% din cheltuieli.
Oare de ce papă atâta bănet angajații ICR? Mai bine puneți lacătul!
Alte bugete ridicole (cifre aproximetive, dar aproape de adevăr) pentru promovarea cuturii românești regăsim la Roma, Veneția și Tel-Aviv (30.000 euro/an fiecare) Berlin și Paris (câte 70.000 euro/an). În 2019, de pildă, Veneția a avut un buget de 80.000 iar Tel-Aviv de peste 100.000 euro!
Aproape peste tot vistieria e goală, dar salariile merg!
„Este ca și cum MAE nu şi-ar finanța ambasadele…”
Redăm integral conținutul scrisorii trimise de angajații ICR Comisiei de Cultură din Senatul României.
„Ne vedem obligați să vă atragem atenția asupra felului în care conducerea Institutului Cultural Român, printr-o distribuție eronată a bugetului, subminează cele 18 reprezentanțe ale institutului care sunt coloana vertebrală a activității sale și care şi care au anual costuri operaționale (salarii, cazări, cheltuieli administrative) cuprinse între 200.000-400.000 euro.
În 2022, bugetul reprezentanțelor ICR a avut o pondere de 29% din bugetul total de programe (3.486.000 lei din 11.700.000 lei) adică o medie de 40.000 euro de reprezentanță (în fapt, au fost reprezentanțe care au avut bugetul inițial pe întregul an 30.000 euro). Proasta cheltuire a bugetului a făcut, în plus, ca la rectificarea bugetară din noiembrie 2022 din bugetul ICR să fie tăiată suma de 3.700.000 lei necheltuiți. În acest fel, reprezentanțele ICR au ajuns să cheltuie în 2022 sume complet ridicole în raport cu cheltuielile operaționale şi, desigur, în raport cu misiunea lor.
În 2023 bugetul reprezentanțelor ICR are o pondere de 27% din bugetul total de programe (5.485.000 lei din 19.800.000 lei), deşi bugetul ICR din 2023 a revenit la ponderile normale de dinainte de pandemie. Anul acesta bugetele reprezentanțelor ICR variază între 30.000 euro (Roma) şi 70.000 euro (Paris). În fapt, la ora la care dumneavoastră citiți această scrisoare, există reprezentanțe ICR care şi-au cheltuit banii alocați pe întregul an. Același management defectuos face ca ICR să aibă pe primele cinci luni o execuție bugetara de 30%, ceea ce face ca asupra instituției să planeze spectrul unei rectificări bugetare severe, ce va lovi din nou reprezentanțele (și, ca o culme a nonsensului, reprezentanțelor li s-a cerut să reducă bugetul cu 20%).
CITEȘTE ȘI: VIDEO Institutul Cultural Român de la Viena, salon de nunți și petreceri private. MAE știe?
Mutatis mutandis, este ca și cum MAE nu şi-ar finanța ambasadele.
Considerăm că aceste bugete pun în pericol întregul know-how şi rețeaua relațională pe care reprezentanțele ICR le-au dezvoltat în ultimii douăzeci de ani, ducând instituția într-o zonă a irelevanței în raport cu celelalte institute culturale. În special dacă la problema bugetară adăugăm şi pierderea majoră de prestigiu care a afectat instituția în ultimii doi ani.
Din informațiile noastre, Consiliul de Conducere al ICR NU a aprobat această distribuție a bugetului și nici măcar nu a fost informat în legătură cu aceste cifre. De asemenea, din informațiile noastre, nici MAE nu a fost informat și nici consultat.
Față de această situație vă rugăm să folosiți pârghiile instituționale de care dispuneți”.
Cetățeanul TV
