UPDATE. CCR a amânat pentru joia viitoare decizia în Dosarul Belina. Dorneanu poate salva oamenii lui Dragnea de la Teleorman

Curtea Constituţională discută joi sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu privire la un presupus conflict juridic între puterea judiciară şi cea executivă determinat de deschiderea de către DNA a dosarului Belina.

UPDATE CCR a amânat pentru joia viitoare decizia în cazul insulei Belina

Judecătorii Curții Constituționale a României au amânat pentru 23 noiembrie (joia viitoare) pronunțarea asupra cererii președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman.

„Nu am cerut niciun fel de explicații, nici informații suplimentare, ci pur și simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susținute astăzi în ședință. (…) Opinia Curții Constituționale o veți afla pe data de 23 noiembrie.(…) Bineînțeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul ședinței.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curții se iau după Constituție, după practica acesteia și că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanțele judecătorești dacă ele le sunt necesare cauzei și îi pot influența.

Întrebat dacă decizia dată în cazul OUG 13/2017 poate fi considerată un precedent, șeful CCR a precizat: ” Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are relevanță exactă. Deci de la caz la caz noi apreciem în ce măsură și cât o decizie a noastră anterioară se potrivește cu cauza pe care noi o analizăm acum”.

UPDATE. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, le-a prezentat judecătorilor CCR argumentele Guvernului în favoarea acestei sesizări, susţinând că aceasta este admisibilă. El a spus că DNA nu are competenţe de a ancheta legalitatea sau oportunitatea emiterii unei Hotărâri de Guvern.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
„Decizia nu va fi de speţă, ci una de principiu, care va delimita competenţele Ministerului Public în raport cu Guvernul. (…) Preşedintele Senatului vrea să afle dacă este legal ca DNA să verifice legalitatea sau oportunitatea unei Hotărâri de Guvern. (…) Noi considerăm că sesizarea este admisibilă”, le-a spus Toader judecătorilor CCR.

El a susţinut că, în opinia Guvernului, această sesizare este admisibilă, arătând că DNA nu poate ancheta legalitatea, oportunitatea sau circumstanţele emiterii unei Hotărâri de Guvern, pentru că legalitatea unui astfel de act normativ este de competenţa instanţei de contencios administrativ.

STIRE INITIALA. În opinia lui Tăriceanu, conflictul juridic a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei asupra legalităţii Hotarârii Guvernului nr. 858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr. 943/2013.

”În documentul înaintat Curţii Constituţionale a României se precizează: actele şi faptele concrete expuse în sesizare dovedesc existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi D.N.A. – componentă a Ministerului Public, care constă în declanşarea unei proceduri de urmărire penală în legătură cu adoptarea unor hotărâri de guvern. Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului”, a precizat preşedintele Senatului.

Solicitarea lui Tăriceanu

Călin Popescu Tăriceanu a solicitat CCR să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului: Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de Guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotarârilor de Guvern.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, la finalul lunii septembrie, după ce DNA a anunţat anchetarea transferului braţului Pavel şi a insulei Belina din proprietatea statului în cea a Consiliului Judeţean Teleorman prin Hotărâre de Guvern (HG), că decizia privind sesizarea CCR în legătură cu posibilitatea ca procurorii să ancheteze HG-uri revine Executivului, însă redactarea documentului este făcută de Ministerul Justiţiei. El a precizat atunci că judecătorii constituţionali vor trebui să precizeze dacă, în condiţiile în care deja Curtea a stabilit că procurorii nu pot face anchete în ceea ce priveşte ordonanţele, pot face astfel de anchete vizând hotărârile de guvern.

Reclamația DNA

Ca urmare a declaraţiilor lui Toader, DNA a sesizat CSM, apreciind că acestea sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar şi că ministrul a indus în opinia publică ideea că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal.

O zi mai târziu, Liviu Dragnea a spus că, atunci când ministrul Justiţiei va veni cu proiectul de sesizare, Guvernul va sesiza CCR, liderul PSD adăugând: ”dacă ministrul vine într-adevăr”.

Tudorel Toader nu a mai prezentat însă în Guvern proiectul de sesizare a CCR, iar pe 9 octombrie Liviu Dragnea a anunţat, după o întâlnire cu preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, că acesta din urmă va sesiza Curtea Constituţională.

În aceeaşi zi, câteva ore mai târziu, Tăriceanu, l-a contrazis pe liderul spunând că nu a luat nicio decizie în privinţa sesizării Curţii Constituţionale pe dosarul Belina, ci doar a cerut serviciilor din cadrul Senatului, celor care sunt specialişti în drept constituţional, să facă o analiză, pentru a constata dacă există o bază solidă pentru sesizarea CCR în privinţa unui potenţial conflict între Guvern şi DNA.

Pe 22 septembrie, DNA a anunţat că vicepremierul Sevil Shhaideh este suspectă de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu când era secretar de stat la MDRAP, într-un dosar conform căruia, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

În numele lui Dragnea

Potrivit ordonanţei întocmite de procurori, în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013, act cu caracter individual şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Totodată, au fost făcute notări în cărţile funciare ale celor două imobile (insula Belina şi braţul Pavel) cu încălcarea dispoziţiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere şi pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menţionate.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here