Parlamentul European(PE) a cerut Consiliului UE, prin adoptarea unei rezoluții dure (care critică votul dat de Austria), să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023.
Europarlamentarul Victor Negrescu explică pentru HotNews.ro ce efecte ar putea avea adoptarea acestui document și cum ar putea fi folosit de România.
Documentul adoptat de PE se bazează pe petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolaescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).
În rezoluția adoptată miercuri, Parlamentul European cere Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare.
Rezoluţia
Practic, prin adoptarea rezoluției de către Parlamentul European se recunoaște că s-au încălcat drepturile fundamentale ale cetățenilor români și anumite prevederi din tratatele europene și, în același timp, se admite că există o discriminare la adresa României. Odată ce forurile europene recunosc discriminarea României, trebuie să și reacționeze în sprijinul țării noastre.
„Se creează instrumentele juridice astfel încât instituțiile europene să reacționeze în cazul unui un eventual refuz”
Precedente
„Invităm Parlamentul și Comisia să analizeze ce instrumente există pentru a invalida veto-ul dat de Austria și pentru a ataca la Curtea de Justiție Europeană aceste decizii folosind precedente sau chiar să folosească legislația europeană aflată în vigoare, care presupune că atunci când un stat încalcă legsilația europeană și drepturile cetățenești ar trebui să există penalități sau chiar sancțiuni, dar și măsuri compensatorii pentru statele care au avut de suferit.
Cu alte cuvinte, conducerile PE și CE se pot prevala de această rezoluție și pot acționa în judecată pe viitor la Curtea Europeană de Justiție”, a explicat Negrescu.
De menționat este că PE a mai atacat la Curtea Europeană de Justiției o speță legată de Schengen, când statele membre nu respectau prevederile legate de libera circulație și a câștigat, susține Negrescu. Astfel, după adoptarea rezoluției, precedentul poate fi folosit și în această speță, în cazul României, la următorul consiliul JAI dacă Austria ar da un nou vot negativ.
Cetățeanul TV
