Ce este interzis să faci în ajunul Rusaliilor. Tradiții de Moşii de vară

 Creştinii prăznuiesc Moşii de vară in ajunul sărbatorii de Rusalii(Pogorârea Sfântului Duh). În acest an, pe 19 iunie,  au loc slujbe pentru pomenirea răposaţilor, în toate bisericile ortodoxe. 

 Credincioşii împart sarmale şi fructe de sezon şi  nu merg noaptea deoarece se spune că ar bântui sufletele adormiţilor.  Specialiştili în Etnografie spun ca în multe localităţi din Bărăgan şi Dobrogea are loc o  tradiţie moştenită de la daci.

Ce se imparte de Moşii de vară

Astfel, se împart vase de lut legate cu ciorchini de cireşe şi flori de tei sau trandafiri albi, în memoria tinerilor morti din familie. Dacii spuneau ca aceste daruri sunt punţi de legătură între viaţa pământeană şi cea veşnică. Gospodinele impart colivă, colaci, sarmale, orez cu lapte şi vin.   Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, fiind ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos. Potrivit  tradiţiei creştine, ofrandele pentru sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi le pun flori şi lumânări aprinse la căpătâi.

„În afară de faptul că în calendarul nostru creştin fiecare sâmbătă este considerată zi de pomenire a morţilor cele mai cunoscute sâmbete sunt: Moşii de vară – în sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt şi Moşii de iarnă – în sâmbăta dinaintea Înfricoşatei Judecăţi”, a spus pr. lect. dr. Marian Mihai, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, citat de basilica.ro. Simion Florea Marian preciza în lucrarea „Trilogia vietii”, „că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi”, potrivit adevarul.ro.

 De unde provine Cuvântul „moşi”

Cuvântul „moşi” vine de la „strămoşi”. El se referă la persoanele trecute la cele veşnice.   În tradiţia populară se spune că în zilele anterioare Moşilor de vară sau Moşilor cireşelor, morţii se trezesc  din somnul de moarte şi se duc către o legendară „Vale cu Dor”, loc în care găsesc toate pomenile făcute pentru ei.  Cu ocazia Moşilor de vară se dau de pomană căni, oale, străchini de lut sau vase de lemn ornate cu flori ori cireşe şi umplute cu apă, lapte ori vin, dar şi mâncare gătită (caldă) , împreună cu pâine, colaci şi lumânări aprinse. Vasele cu apa, vin si lapte sunt ofrande simbolice,  oamenii fiind siguri că cei morţi vor avea ce bea pe lumea cealaltă.  Obiceiul de a împărţi vase din lut are drept scop reamintirea faptului că toţi oamenii sunt făcuţi din pământ, în pământ găsindu-şi loc după moarte.  

Superstiţii legate de Moşii de vară

1. Nu se mătură, ca să nu se dea praf în ochii morţilor ce stau în spatele uşii până duminică, atunci când se înalţă către cer, dupa ce are loc liturghia, de Rusalii. 2. Nu se toarce ca să nu se întoarcă înapoi colacii de la morţi. 3. Nu se doarme afară, nu se duce la fântână ori la răscruci de drumuri, întrucât văzduhul este plin de spiritele morţilor eliberate în Joia Mare. 4. Nu se aruncă gunoiul afară, deoarece acesta poate ajunge la morţi, în locul mâncării şi băuturii pe care le aşteaptă. 5. Femeilor care muncesc în sâmbăta de Rusalii riscă să le amorţească mâinile.