Memoria Sectorului 5. Cum a ras Ceaușescu de pe fața pământului zona istorică a Capitalei

Dintre toate sectoarele Capitalei, Sectorul 5 a fost cel mai crunt lovit de valul distrugerilor care a şters de pe harta Bucureştiului sute de case, de străzi, cartiere vechi, monumente istorice şi chiar forme de relief, pentru a face loc construcțiilor megalomanice ordonate de Nicolae Ceaușescu.

Relevant pentru dezastrul pus la cale de Ceaușescu este Dealul Mihai Vodă, potrivit Monografiei Sectorului 5. Acesta a fost transformat într-un teren plat, ca suport pentru imensa construcţie a Casei Poporului.

Pentru proiectul megalomanic al lui Ceaușescu au fost distruse de-a valma case cu valoare de patrimoniu, clădiri memoriale, precum casa artistului dramatic Aristide Demetriade, institute de cultură (Teatrul de Operetă, Teatrul Armatei, Muzeul Militar Central), Stadionul Republicii, Spitalul pentru sportivi, biserici cu valoare de monument istoric etc.

A fost un atentat la istoria orașului, prin desfiinţarea sitului arheologic şi istoric de la Mihai Vodă şi dislocarea bisericii ctitorită de Mihai Viteazul. Complexul monumental de la Mihai Vodă, unde s-au mutat din 1866 Arhivele Statului, a fost un monument de istorie şi civilizaţie, reprezentând totodată blazonul cel mai de preţ al Bucureştiului, de care nimeni nu avea voie să se atingă.

Bisericile vechi de secole, sub lama buldozerelor lui Ceaușescu

Dintre bisericile cu valoare de monument căzute sub lama buldozerelor, amintim Biserica Albă-Postăvari, din strada Bateriilor nr. 43, ctitorită în secolul XVI de jupâniţa Caplea, rezidită în secolul XIX şi purtând numele breslei postăvarilor, demolată în martie 1984.

O lună mai târziu cade semeaţa biserică cu aspect de cetate Spirea Veche din strada Uranus nr. 27, ridicată în secolul XVIII de medicul Spiridon Kristofi, sau Spirea cum îi spuneau locuitorii, de unde şi denumirea de Dealul Spirei. Biserica fusese rezidită în 1915 (arhitect L. Traianescu).

La 4 august 1984, a căzut și frumoasa biserică Izvorul Tămăduirii din strada Puţul cu Apă Rece nr. 74, care fusese ridicată în anul 1794 de evlavioşii meşteşugari Miu abagiul, Gheorghe lumânărarul şi Stroe dulgherul.

Din aceeaşi zonă greu lovită de demolări, au fost mutate din lăcaşurile lor de secole și alte monumente. Biserica „Sfântul Ilie Rahova” (1745), rămasă izolată pe traseul viitorului Bulevard al Victoriei Socialismului (actualul Bulevard al Libertăţii), a fost mutată în 1984, la 50 metri distanţă, în spatele unor blocuri.

Biserica Mănăstirii Schitul Maicilor datând din anul 1726, cu greutatea ei de 745 de tone, a fost translată la o distanţă de 245 metri, într-un spaţiu dosnic.

Din complexul Mănăstirii Antim (ctitorie a cărturarului-mitropolit Antim Ivireanul, capodoperă de arhitectură medievală datând din anii 1713-1715), clădirea Sinodului (cu muzeul şi biblioteca Patriarhală) având o greutate de 9.000 de tone, a fost rotită și mutată la 28 de metri distanţă. Au fost sacrificate astfel turla cuhniei, care a fost demolată şi chiliile mănăstirii, care au fost modificate.

Biserica Mănăstirii Mihai Vodă (unica şi măreaţa ctitorie bucureşteană a lui Mihai Viteazul datând din 1589-1591) este strămutată împreună cu clopotniţa la 289 metri distanţă. Biserica Mihai Vodă a părăsit locul secular al colinei ce-i poartă numele, după ce întregul sit arheologic este profanat şi distrus.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.