Iohannis anunță schimbări pentru educație prin Proiectul “România Educată”. Care sunt modificările aduse

FOTO: Presidency.ro
FOTO: Presidency.ro


După trei zile de consultări la Palatul Cotroceni cu mediul politic și cu partenerii sociali pe tema proiectului „România Educată”, președintele Klaus Iohannis a spus miercuri, într-o declarație de presă, că se va „elimina birocrația” în educație și că proiectul „are un sprijin financiar important, istoric aș spune, în valoare de 3,6 miliarde de euro”.

Președintele a explicat că „dezvoltăm educația timpurie, menținem clasa pregătitoare și gimnaziul de la clasa a V-a la clasa a VIII-a”. De asemenea, șefel statului a subliniat că școlile și elevii pot organiza, numai dacă doresc acest lucru, un examen suplimentar de admitere, în semestrul al II-lea.

  • „Noul bacalaureat, deschis tuturor și bazat pe competențe, este o altă componentă importantă a „României Educate”. Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înțelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetățenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ”, a declarat Klaus Iohannis.

Principalele repere ale proiectului „România educată”:

  • Structura sistemului de învățământ rămâne preponderent aceeași.
  • Se dezvoltă educația timpurie, se menținem clasa pregătitoare și gimnaziul de la clasa a V-a la clasa a VIII-a.
  • Schimbări față de structura actuală apar la tranzițiile între etapele educaționale. Deși Evaluarea Națională rămâne principalul instrument de certificare a competențelor la finalizarea gimnaziului și de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea, unitățile de învățământ și elevii care doresc – subliniez, care doresc – indiferent de rută – teoretică, vocațională sau profesională, să poată organiza, respectiv să susțină un examen suplimentar de admitere. Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocațională, fiind doar o extindere și către zona teoretică
  • Am propus o nouă structură a învățământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocațional și profesional – care vor conferi absolvenților, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat.
  • Dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional, își dă seama că nu se regăsește acolo și vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocațional, va putea să se transfere, în urma unor testări specifice, la liceul dorit.
  • Noul bacalaureat, deschis tuturor și bazat pe competențe, este o altă componentă importantă a „României Educate”. Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înțelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor.
  • În ceea ce privește funcționarea colegiilor terțiare non-universitare, care pot funcționa în universități, dar nu au rang de studii universitare, vreau să fac câteva precizări pentru o înțelegere corectă. Această formă de învățământ, care funcționează și astăzi, nu se substituie învățământului universitar.
  • Formarea profesională pentru a permite certificarea la nivel de tehnician este cerută de piața muncii și este deschisă tinerilor care nu au susținut sau nu au promovat examenul de bacalaureat sau adulților care doresc să avanseze profesional cu ajutorul unei pregătiri suplimentare, de nivel 5 de calificare. Ea nu conferă acces în învățământul superior fără promovarea examenului de bacalaureat. Mai pe scurt, bacalaureatul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare, adică pentru licență, masterat și doctorat, indiferent de domeniul de studiu.
  • Pe lângă aceste câteva elemente-cheie ale viziunii „România Educată”, proiectul include și o serie de ținte concrete, printre care scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcțional, la orizontul 2030, sau creșterea competențelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât și al elevilor. (sursa: Hotnews.ro)

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.