Creșterea porcului dar și industria alimentară au fost afectate de pesta porcină africană , a declarat directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase.
„Pesta porcină africană a zguduit nu doar creşterea porcului din România, dar aş putea spune că a zguduit din temelii şi industria de procesare. Din necesarul intern de carne de porc, România nu era în măsură să asigure şi pentru piaţă şi pentru procesare, însă membrii noştri ne-au spus că anul trecut lucrau cu 95% carne din producţia naţională, iar acum lucrurile s-au inversat: 95% carne din spaţiul intracomunitar şi doar 5% din producţia internă”, a spus Dana Tănase în cadrul unei conferințe susţinută la târgul Indagra 2019.Potrivit acesteia, autorităţile ar trebui să ia în seamă o serie de factori şi de măsuri de natură să stopeze răspândirea virusului pestei porcine africane, menţionând că în opinia reprezentanţilor Comisiei Europene principalul factor de risc este gospodăria populaţiei.
„Există o serie de factori care au trebui luaţi în seamă atunci când vorbim de elaborarea unui program viabil şi a unor măsuri de natură să stopeze răspândirea acestui virus. Reprezentanţi ai Comisiei Europene susţîn că primul factor de risc, care trebuie avut în vedere, este gospodăria populaţiei. Gospodăria populaţiei reprezintă punctul nevralgic şi cel mai sensibil în ziua de astăzi din toate punctele de vedere, nu marii fermieri. Creşterea în libertate a porcilor nu se poate lua în considerare în România decât poate în Delta Dunării, unde este ceva extrem. Bineînţeles trebuie avută în vedere circulaţia mijloacelor de transport. De altfel, într-un document privind riscul faţă de pesta porcină africană elaborat de ANSVSA în anul 2013 se menţionează foarte clar că unul dintre factorii de risc îl reprezintă circulaţia mijloacelor care tranzitează România şi au că origine ţări în care evoluează pesta porcină africană. Autorităţile competențe trebuie să ia în calcul acest aspect, să dezvolte şi să solicite bani de la Guvern că să existe dezinfectoare. Personal, vă spun că în vara această trecând pe la Negru Vodă în Bulgaria am intrat printr-un dezinfector cu maşina”, a precizat reprezentantul ARC.
Dana Tănase aexemplificat Danemarca, primul producător de carne de porc din Europa. care a construit un gard de 70 de kilometri la frontieră cu Germania. „Deşi, el în sine nu opreşte evoluţia bolii, concură alături de toate celelalte măsuri care au fost luate la reducerea riscului de a apărea peste porcină africană în Danemarca. Mai mult, reprezentanţii procesatorilor din Danemarca au spus că toate camioanele care tranzitează Danemerca sunt dezinfectate”, a explicat director executiv al ARC.
Evoluția importurilor de carne de porc
Potrivit datelor prezentate de reprezentantul procesatorilor, citând statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială de carne de porc în România a crescut de la 435.834 tone în 2016, la 461.149 de tone în 2018, iar în primul semestru al acestui an s-au consemnat 206.468 tone.
„Valoric, importurile de carne de porc au ajuns anul trecut la 807 milioane de euro, iar în primul semestru în jur de 417 milioane euro. Cred că pe total anul 2019 vom avea în martie 2020 datele finale şi vor fi asemănătoare, dacă nu mai mari decât în 2018”, a spus Dana Tănase. În 2016, România a importat carne de porc de 292 milioane de euro, iar în 2017 de 558 de milioane de euro.
Pe de altă parte, exporturile de carne de porc au fost în valoare de 40 de milioane de euro în 2016, au crescut la 75 de milioane de euro în 2017, că în 2018 să scadă semnificativ la 42 de milioane de euro şi la numai 8 milioane de euro în prima jumătate a acestui an.
La produsele din carne de porc, balanţa import/export este aproape similară, susţine directorul executiv al ARC, „de aceea necesitatea dar şi dorinţa noastră de a nu include ţara în zona roşie şi de o menţine astfel încât să fim credibili pe pieţele externe”.
Cetățeanul TV
