De departe unul dintre cele mai pitorești cartiere ale Capitalei, Viilor are o istorie foarte interesantă. Inițial, cartierul din sectorul 5, care s-a născut în perioada interbelică, a fost destinat ceferiștilor, care beneficiau de locuințe ieftine de la stat.
Ziarul Cetățeanul și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 vă propun o incursiune în istoria acestor locuri.
Zona Viilor nu a fost aleasă întâmplător. Aici a funcționat prima gară a Capitalei, Filaret, iar ceferiștii aveau nevoie de locuințe de serviciu cât mai aproape de locul de muncă.
Parcelarea Viilor a fost edificată de CFR între 1927 și 1929 și reprezintă una dintre cele mai reușite parcelări din punct de vedere estetic.
Lucrările au început în 1927, dar s-au oprit după numai 2 ani, după izbucnirea Marii Crize. În acest timp au fost ridicate 179 de locuințe – cinci pavilioane, cu un total de 59 de apartamente, și 56 de vile, cu câte 2-4 apartamente.
Străzile au primit nume de ceferiști
Străzile deschise la sfârșitul anilor ’20 au primit nume de ceferiști, iar comuniștii care au venit la putere, după război, nu au îndrăznit să le schimbe.
Strada Teodor Dragu poartă numele unui inginer ceferist (1848-1925), unul dintre fondatorii Școlii Politehnice, șef al serviciului de ateliere și material rulant al CFR. Strada Gheorghe Popescu a fost botezată după un șef serviciu întreținere CFR. Strada Scarlat Ottulescu – a fost, în 1899, directorul Serviciului Poduri și Lucrări Noi, iar Alexandru Antoniu unul dintre directorii din anii douăzeci. Brașoveanul Ion Băiulescu (1852-1911), absolvent cu distincție a Școlii Politehnice din Viena, a fost cel mai de seamă colaborator al lui Anghel Saligny, luând parte efectivă la proiectarea și executarea podurilor dunărene. Celelalte străzi din Cartierul Feroviarilor a primit numele unor soldați decedați în Primul Război Mondial: Soldat Constantin Mănescu, soldat. C. Dumitru Botez, soldat mecanic Constantin Anastasiu, soldat mecanic Pandele Roșca etc.
Lucrările la Cartierul Viilor (Feroviarilor), reluate după război
După cel de-al doilea Război Mondial, lucrările la parcelarea Viilor au fost reluate. CFR a colaborat cu arhitecta Cristina Neagu de data aceasta, care a proiectat trei blocuri pe bulevardul Pieptănari. Proiectate într-un stil complex, îmbinând anumite elemente ale neo-românescului (fațada de piatră), cu intrări clasicizante, blocurile au fost ridicate în mai puțin de un an de Antrepriza CFR, condusă de inginerii Costin Andoniu și, respectiv, Louis Zalman. În total, în perioada 15 iunie 1947 și 15 februarie 1948, au fost finalizate 72 de apartamente.
Cartierul și-a pierdut statutul de cartier al feroviarilor în 1951, după ce Consiliul de Miniștri condus de Petru Groza a emis Hotărârea 758/1951, pe baza căreia muncitorii puteau să obțină credite de la stat și să construiască locuințe pe baza unor planuri realizate de către Institutul de Proiecte de pe lângă Ministerul Construcțiilor. Doi ani mai târziu, terenul a fost trecut de la CFR la Sfatul Popular al Capitalei, conform HCM.nr. 4015/1953.
Cartierul s-a dezvoltat, beneficiind de utilități de bază: asfalt, trotuare, apă, canal și electricitate.
Pe strada Ion Băiulescu s-au construit două blocuri cu un etaj, pe Alexandru Antoniu nouă imobile, iar pe Constantin Atanasiu alte nouă imobile, fără a schimba planurile gândite de arhitecții inițiali ai cartierului, Pomponiu și Cottescu, cu 25 de ani înainte.
Cetățeanul TV
