Fostul președinte Ion Iliescu a scris pe blogul său, la 30 de ani de la alegerile din 20 mai 1990, primele de după Revoluție, că nu a fost Duminica Orbului, „cum place unora să spună”, iar România trebuie să rămână, „așa cum și-au dorit cei care au votat atunci, o democrație funcțională.
Primele alegeri legislative libere din România de după Revoluție au avut loc pe 20 mai 1990, în același timp cu scrutinul pentru prezidențiale. Ziua alegerilor a coincis în acel an cu „Duminica Orbului”. Mai exact, în a cincea zi de duminică după cea a Învierii, creștinii ortodocși sărbătoresc ziua în care Iisus a săvârșit minunea de a da vedere orbului din naștere.
În urmă cu 30 de ani, în „Duminica Orbului”, la alegeri a fost o prezență uriașă, de 86,19%. După încheierea primelor alegeri zise libere, Ion Iliescu a obținut 86,19%, iar Frontul Salvării Național (FSN) a obținut majoritatea în cele două camere ale Parlamentului, cu peste 65%.
Duminica Orbului, ziua în care Ion Iliescu a aprins lumina la Cotroceni
Postarea lui Ion Iliescu, de pe blogul său:
La trei decenii de la alegerile din 20 mai 1990, ele rămân un eveniment care-și are locul în cartea de istorie a României moderne, fiind primele cu adevărat libere, după o serie de regimuri mai mult sau mai puțin autoritare, care au implicat și limitarea dreptului de vot pentru multe categorii sociale.
Demonizarea acelor alegeri poate fi, până la un punct, explicată, în contextul unei lupte politice , specifică acelor vremuri. Nu a fost Duminica Orbului, cum place unora să spună. Alegerea, atunci, nu s-a făcut în necunoștință de cauză, dimpotrivă. Privind retrospectiv, niciodată ca atunci agenda politicienilor nu s-a identificat atât de puternic cu agenda publică. Am ales, atunci, un Parlament, care era și Adunare Constituantă.
Am construit instituții, pe baza unei Constituții care a preluat multe dintre obiectivele Revoluției Române, din decembrie 1989. Acum, când se manifestă tot mai fățiș o anumită tentație totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituțională a României și Avocatul Poporului,. Indiferent de crizele pe care le traversează, România trebuie să rămână, așa cum și-au dorit cei care au votat în 20 mai 1990, o democrație funcțională, în care drepturile și libertățile cetățenești sunt garantate și apărate.
România s-a schimbat mult în bine, dar sunt și lucruri care ne dezamăgesc, și ne îngrijorează. Dacă în 1990 clasa politică, aflată în proces de structurare, se prezenta în fața societății, cu proiecte și programe, cu valori democrate, acum constatăm că ea, clasa politică, se rupe tot mai mult de societate, devenind, în anumite aspecte, un soi de frână socială. Agenda publică este ignorată, dialogul cu societatea este superficial, și nu de puține ori, ipocrit. Ar fi o dovadă de înțelepciune, și de responsabilitate pentru clasa politică, dacă ar folosi oportunitatea oferită de criză și s-ar întoarce la agenda cetățeanului și la servirea interesului public.
Alegerile din 20 mai 1990 au fost kilometrul zero al evoluției democrate a României. Nu a fost totul perfect, nu au mers lin toate lucrurile. Dar programul enunțat atunci, în lunile care au precedat alegerile, a unit națiunea în jurul unui proiect strategic, cel al integrării europene și euro-atlantic. Ne-am atins obiectivele, pentru că am crezut în ele. Sper să găsim din nou un proiect, care să unească, în actualele condiții, națiunea și să întărească democrația.
Cetățeanul TV
