Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, în timpul unei vizite la Botoşani, că actuala stare de urgenţă ar putea fi înlocuită, după 15 mai, cu o stare de alertă.
El a precizat că o astfel de măsură este necesară pentru a permite autorităţilor să adopte restricţii, dacă lucrurile nu merg în sensul dorit,potrivit AGERPRES. Şi Ministrul Afacerilor Interne a admis, miercuri, că starea de urgenţă ar putea fi înlocuită, după 15 mai, cu o stare de alertă la nivel naţional
Ce este starea de alertă?
Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional. Ea se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei. Dar si la limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.
Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, Ea are caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante. Pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, Dar si alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate
Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.Ea se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional. Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă sunt incendiile,cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile.
Dar si avariile lunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave. Căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici.
Ce drepturi se pot restrânge ?
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare.După caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat. Ele se aplica cu espectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege
Cetățeanul TV
