Sf. Gheorghe, tradiții și obiceiuri. Ce este interzis în această zi

Sf. Gheorghe, sursa foto: basilica.ro
Sf. Gheorghe, sursa foto: basilica.ro

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe sau purtătorul de biruință este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox, sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie. Peste un milion de români poartă numele sfântului mucenic. 

În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.

În tradiția populară Sfântul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. Dacă plouă în ziua în care este pomenit e semn că urmează un an cu recolte bogate.

Sfântul Gheorghe 2020. Credinţe şi superstiţii

În ziua de Sfântul Gheorghe se împodobește casa cu diverse plante ce marchează renaşterea naturii. De exemplu, în Muntenia se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania rug verde şi leuştean, care au rol în protejarea casei şi gospodăriei de acţiunea strigoilor de mană care sunt foarte activi în această perioadă.În Moldova se pun ramuri de salcie la intarea în casă.

În noaptea de Sf. Gheorhhe, oamenii stau treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul.

Vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul.

Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.

 În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.

Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.

Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstitde toată lumea.

 La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.

 La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.

 Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos).

În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.

Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi ploua, va fi un an bun pentru agricultură.

Sf. Gheorghe, în calendarul religios

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, născut în Capadocia, din părinti creştini, a trăit în secolul al IV-lea în timpul împăratului Diocleţian. Datorită calităţilor sale, ajunge în slujba împăratului, ca militar, şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor, începute în anul 303.

Sf. Gheorghe îşi mărturiseşte credinţa în Histos şi va fi întemniţat, din cauza convingerilor sale. În încercarea de a-l abate de la credinţa sa, este torturat şi ucis prin decapitare pe 23 aprilie, care rămâne ziua sa de prăznuire. 

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.