Paradox: Europarlamentarele din acest an vor atârna mai mult la București, nu la Bruxelles

Alegeri europarlamentare 2019

În mod normal, românii obișnuiți nu dau mulți bani pe alegerile europarlamentare. Lucrurile ar putea sta însă altfel în acest an, chiar dacă multe voci susțin că prezența la urne va fi tot una redusă.

Posibil să da, dar posibil și să ba dată fiind încrâncenarea taberelor încleștate în cel mai aprig război politic dâmbovițean, cu o implicare emoțională deosebită. Asta i-ar putea aduce pe români în număr mare la vot, situație în care se va schimba total actualul raport de forțe intern. Motivul: PSD nu va mai putea invoca susținerea populară.

Un alt argument în favoarea unei prezențe mai numeroase este și existența unor partide noi. Dornice să-și confirme debutul politic, acestea se vor strădui să aducă oameni la vot iar un bun exemplu în acest sens va fi Pro România – în mod cert Ponta nu se va mulțumi doar cu ”conservele” din cămara PSD.

Context nou, năravuri vechi

Importanța europarlamentarelor din acest an pentru resetarea situației politice interne pare să scape partidelor consacrate, ocupate cum sunt cu tradiționala cafteală internă pentru locuri eligibile pe liste.

România are dreptul la 33 de parlamentari,un număr insuficient atât pentru vânătorii de sinecuri cât și pentru clienții fideli liderului de partid. De aceea, listele sunt făcute, refăcute și răsfăcute până în ultimul moment.

Excepție a făcut în acest an ALDE, care și-a prezentat deja lista. Nu pentru că aldiștii ar fi politicieni mai raționali, ci din cauză că Tăriceanu a vrut să marcheze, pentru uzul europenilor în special, distanțarea sa de PSD și Dragnea.

Pesediștii în schimb nu reușesc neam să-și împartă mai puținele locuri eligibile (doar vreo zece) într-o formulă acceptată atât de toți cei momiți de Dragnea să-i stea alături la schimb cu fotolii în PE, cât și de ”baroni”.

Pățiți în 2016, liberalii au renunțat la promovarea tinerilor curați dar nevotați și au propulsat pe listă vechi cadre care știu cu ce se mănâncă alegerile. Liberalii nu se înțeleg însă cine să deschidă lista. Soluția preferată de liderul Orban se numește Rareș Bogdan, dar negocierile nu au ajuns la final și în plus mulți peneliști strâmbă din nas la ideea unui ”stranier”.

Clasa piticoților – USR, PMP, Pro România, UDMR

Votul anti-PSD va duce USR în PE iar în căruța USR s-a urcat din mers și Dacian Cioloș. Numele celorlalți pasageri fericiți nu sunt încă bătute în cuie.

La PMP socoteala e simplă: dacă va candida Băsescu, partidul își reconfirmă existența. Dacă nu, PMP își poate semna singur certificatul de deces.

Victorioasă îndeobște, UDMR are și ea o cumpănă în acest an: o prezență mare la vot, combinată și cu divergențele din comunitatea maghiară, poate aduce UDMR-ului un scor mai mic de 5% – caz în care Hunor Kelemen și ai lui s-ar șterge pe bot de Parlament.

La Pro România bălăcăreala e interzisă. Lista va fi deschisă practic de un duet format din Victor Ponta și Corina Crețu. Se știe însă de pe acum că la Bruxelles va ajunge doar Crețu, Ponta se păstrează pentru Parlamentul național.

Cu vorbă bună sau rea, partidele își vor finaliza listele și se vor alinia la startul europarlamentarelor. Mai rămâne de văzut cine înțelege cu adevărat că, în funcție de prezența la vot, raportul de forțe politice intern se poate schimba radical cu doi ani înainte de alegerile naționale.

 

LĂSAȚI UN MESAJ