Sâmbăta Morților sau Moşii de iarnă este o tradiție din moşi strămoşi. Se spune că în această zi sufletele celor morţi umblă pe pământ, iar cei care nu respectă tradiţiiile riscă să înnebunească. În Sâmbăta morților în biserică sunt pomeniți răposații care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare.
Sărbătoarea Moșii de iarnă sau Sâmbătă morților cum se mai spune în popor este o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române și se face cu scopul de a-i pomeni pe cei trecuți la cele veșnice. Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului.
Ce se dă de pomană de Sâmbăta morților
Moşii de iarnă deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, ce se va încheia cu Sâmbăta lui Lazăr (ziua dinainte de Duminica Floriilor) și în care se fac parastase.
Moşii de Iarnă pică în fiecare an înaintea duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi.
La biserică este bine să ducem, spre a fi slujite de către preoți colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecați la Domnul şi lumânări.
Conform datinilor străvechi, sufletele morților vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioșii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească.
Obiceiul cere să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe și lumânări aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.
CITEȘTE ȘI: O localitate din Dâmbovița atrage vizitatori cu ajutorul tradițiilor populare
Obiceiuri de Sâmbăta morților
Tot de Sâmbătă morților, la biserică sunt duse coșuri cu merinde, pentru a fi sfințite de preoți. Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.
Mâncarea se dă de pomană în farfurie şi trebuie să aibă şi un tacâm şi un pahar pentru vin. Toate acestea se duc dimineaţa la biserică spre a fi sfinţite de preot şi apoi se oferă cu o lumânare aprinsă.
Când primeşti pomana trebuie să spui „bogdaproste”, cuvânt care provine din slava veche – „Bogda prostit”, adică Domnul să-i ierte (pe morţii tăi).
În unele locuri, pachetele cu mâncare pentru împărțit sunt pregătite de acasă, iar la finalul slujbei religioase sunt împărțite la ieșire, rudelor sau altor localnici, alături de lumânări aprinse. În tradiția populară se mai spune că aceste spirite se pot mânia, dacă nu vor primi nimic de pomană de Sâmbăta morților și se pot răzbuna pe urmașii lor.
În anumite zone ale țării, Moșilor de iarnă li se mai spunea și Moșii de piftii sau sâmbăta piftiilor, fiind singura zi în care se mănâncă răcituri sau piftii.
Ce nu trebuie să faci de Sâmbăta morților
Tradițiile spun și ce nu e bine să faci de Sâmbăta morților. Se obișnuiește ca în această zi să nu se lucreze. Toate femeile care nu țin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia și să li se întoarcă pomana dată. Mai mult, această zi trebuie respectată cu sfințenie pentru a te feri de nebunie.
Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi
După Moşii de iarnă urmează duminica Înfricoşătoarei Judecăţi. Această duminică ne ajută să ne gândim că toţi vom muri şi că vom ajunge la un moment dat să fim judecaţi de Dumnezeu, iar în timpul Postului Mare, avem şansa, prin pocăinţă, să dobândim un răspuns bun la această judecată. Urmează o săptămână, numită Săptămâna albă sau a brânzei, când putem mânca lapte, brânză şi ouă. Apoi, pe 23 februarie începe Postul Paştelui, care se sfârşeşte la 11 aprilie. Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul secului de carne şi până la Duminica Tomii (19 aprilie).
Cetățeanul TV
