Un Grup de Lucru, constituit în jurul Consiliului Fiscal condus de academicianul Daniel Dăianu, dădea publicității, nu ieri-alaltăieri ci în luna mai 2022, un Raport cu titlul mai mult decât sugestiv: „Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale – necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României”.
Toți conducătorii României de atunci și de acum au primit acest Raport, dar nu au făcut nimic, ci dimpotrivă, nepăsare pentru care astăzi guvernul Ciolacu dă din colț în colț, încercând să evite falimentul” statului „eșuat”, așa cum îl eticheta președintele Iohannis, artizanul coaliție PSD-PNL.
Citește și Boloş: Să oprim risipa! Reducerea cheltuielilor publice nu trebuie privită ca o măsură austeră
Din Grup au făcut parte 20 de mari specialiști în finanțe și economie, ca Daniel Dăianu, Gabriel Biriș, Dan Manolescu, Ionuț Dumitru sau Valentin Lazea.
Raportul arăta guvernului că dacă s-ar fi făcut reforme adevărate, am fi avut o creștere a veniturilor la bugetul consolidat de cel puțin 1,5% PIB.
În preambulul documentului, Daniel Dăianu preciza:
„Între economiștii de la noi exista de mai mult timp preocuparea de a se realiza analize mai aprofundate ale regimului fiscal autohton, care să încerce să imagineze căi de regândire a acestuia, de creștere a veniturilor fiscale, aflate la un nivel extrem de scăzut față de standardele europene. Dorința manifestă a unor colegi economiști și a altor experți, de a se implica într-un demers de analiză concretă s-a întâlnit cu gânduri ale Consiliul Fiscal din România, ce nu sunt de dată recentă. De aici a rezultat constituirea unui Grup de lucru care a întreprins o cercetare privind regimul fiscal intern pornind de la marile urgențe ale politicii economice în vremuri atât de vitrege, cu suprapunere de crize pe plan internațional și un război în Ucraina.
Analiza, ce a fost realizată în perioada februarie-aprilie 2022 exprimă un numitor comun privindabordarea consolidării bugetare și de regândire a regimului fiscal în condițiile de acum și înperspectivă, chiar dacă membrii Grupului nu împărtășesc aceleași opinii în diverse probleme,sau aceeași paradigmă economică. Această analiză, de altfel, se cuvine să fie văzută ca work inprogress.
Membrii Grupului au contribuit la această analiză cu titlu individual, fără a implica instituțiilela care sunt afiliați”.
În „introducere” se arăta:
„O cifră, în sine, spune multe privind fragilitatea bugetului public: în ultimul deceniu, salariile și pensiile, alte cheltuieli sociale, au însemnat în medie peste 75% din veniturile fiscale (în 2020, anul declanșării Pandemiei, aproape 90%). Dacă adăugăm la acest procent nevoia de a realiza investițiipublice, achiziții publice absolut necesare, ne dăm seama de implicații și de cât de gravă este situația – că avem un buget public departe de a fi robust. Iar această constatare este anterioară războiului dinUcraina, care aduce cu sine noi provocări bugetare, în domeniul militar, energetic, agro-alimentar, algestionării crizei refugiaților etc.
Înainte de invadarea Ucrainei, bugetul public fusese supus unui stresextraordinar din cauza Pandemiei și crizei energetice (accentuată de războiul din Ucraina).
Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale este de analizat în conjuncție cu dinamica deficitului bugetar. Anul izbucnirii Pandemiei este înșelător fiindcă deficitele bugetare au explodat în întreaga Uniune Europeană din nevoia de a evita un colaps al economiilor – așa s-a întâmplat și în timpul crizei financiare globale. De aceea, mărimea relevantă este dată de deficitul structural care, la finele anului 2019 era peste 5% din PIB, probabil cel mai înalt din UE. Tot în acel an, deficitul primar (ce exclude plățile de dobânzi aferente serviciului datoriei publice) a fost peste 3% din PIB, și acesta probabil cel mai mare din UE. Fapt este că nu datoria publică reprezintă marea problemă a României în momentul de față (conform metodologiei UE, puțin sub 50% din PIB în decembrie 2021, respectiv 48,9%, și ajungând la 50,6% din PIB în februarie 2022, dar tot mai dificil și mai costisitor de refinanțat), ci deficitul bugetar structura care, dacă nu va fi diminuat în mod semnificativ în următorii ani, va destabiliza profund economia”.
Și se mai spune în introducere:
„Este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic și administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite și taxe, cât și creșterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare. Numai în felul acesta se va demonstra că factorii de decizie înțeleg gravitatea situației bugetare și sunt determinați în abordarea acesteia”.
Despre cota unică:
„Este de notat că unul dintre avantajele clamate ale cotei unice de impozitare (pierdut în timp prin numeroase exceptări și derogări) este tratamentul fiscal similar aplicat contribuabililor. Tocmai de aceea, reforma fiscalității ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii și inechități în taxare, astfel încât impozitarea să fie uniformă și proporțională, indiferent de natura activității și deforma de organizare a acesteia”.
La „Concluzii finale și recomandări” se accentuează că „este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic și administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite și taxe, ca și creșterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare” și că „cheltuielile publice trebuie stabilite pe baze foarte stricte, astfel încât să se evite risipa banului public. Un sistem transparent și eficient de cheltuire a banului public ar trebui să fie implementat concomitent cu măsurile de creștere a veniturilor fiscale”.
Citește Raportul integral AICI
Cetățeanul TV
