Judecătorul Corneliu Ion-Tudoran, care a inventat probe în dosarul Băneasa, pentru a se putea „naționaliza” cel mai mare complex comercial din România, era pensionat încă din 2009, dar a continuat să profeseze încă 10 ani.
„Minunile” justiției românești. Controversatul judecător de la Curtea de Apel București Corneliu Ion-Tudoran, care și-a căpătat o tristă celebritate, avea decizie de pensionare încă din martie 2009. Cu toate acestea, el a rămas magistrat până anul trecut, când a demisionat fără preaviz, pe loc.
Aspirând să ajungă judecător la Înalta Curte de Casație, Ion-Tudoran a ieșit din magistratură pe ușa din dos, fiind cercetat pentru corupție.
Decizia de pensionare 189600/12.03.2009 a Casei de Pensii a Muncipiului București nu a fost niciodată revocată sau anulată, punând sub semnul întrebării toate dosarele judecate de pensionarul Ion-Tudoran, incusiv celebrul dosar Băneasa, în care au fost inventate probe.
CITEȘTE ȘI: Dosarele penale ale fiului judecătorului Ion-Tudoran, ținute la sertar de procurori
S-a judecat cu Casa de Pensii
Istoricul pensionării judecătorului Ion-Tudoran începe în decembrie 2006, atunci când președintele Curții de Apel București de la acea vreme, Dan Lupașcu, i-a aprobat cererea de pensionare 10687/C/27.10.2006.
„Propus pentru pensionare la cerere, conform art. 82 alin. 2 din Legea 303/2004”, s-a notat în carnetul de muncă a lui Ion-Tudoran.
Nemulțumit că funcționarii Casei de Pensii întârziau să îi comunice decizia de pensionare și îi greșiseră și anul nașterii, Corneliu Ion-Tudoran a deschis proces.
„Prin acțiunea civilă promovată la aceasta instanță, reclamantul Ion-Tudoran Corneliu Bogdan a chemat-o în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, ca prin hotărârea ce se va pronunța, aceasta să fie obligată să îi comunice decizia de pensionare care a fost emisă în dosarul nr. 4638/02.03.2009, să se constate că la emiterea deciziei nu s-au avut în vedere toate elementele necesare calculării pensiei și să fie obligată pârâta la emiterea unei decizii care să aibă la bază toate elementele și datele referitoare la persoana sa, respectiv vârsta, durata și valoarea contribuției la asigurările sociale etc”, solicita în septembrie 2009 judecătorul Ion-Tudoran.
CITEȘTE ȘI: Adevărul despre dosarul Băneasa. Erori judiciare orchestrate de un judecător internat la Psihiatrie
Hotărârea de pensionare, definitivă
Tribunalul București a constatat însă că pensia de serviciu îi fusese totuși aprobată judecătorului.
„La data de 12.03.2009, pârâta a emis decizia nr. 189600 prin care i-a recunoscut reclamantului dreptul la pensie de serviciu începand cu data de 25.02.2009, pe baza unei vechimi in magistratura de 27 de ani”, se arată în Hotărârea nr. 1712 din 01/03/2010, rămasă definitivă.
Astfel, din data de 12.03.2009, Ion-Tudoran era pentru statul român un pensionar. Unul de lux, căci pensia sa de serviciu fusese stabilită atunci la suma de 10.053 lei.
CITEȘTE ȘI: Judecătorul Tudoran, dovada corupției în justiția din România
Decizia de pensionare a lui Ion-Tudoran, dosită la CSM
Cu toate acestea, în baza de date a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cererea de pensionare 10687/C/27.10.2006 aprobată de Dan Lupașcu lui Ion-Tudoran „nu se regăsește în evidențe”, potrivit unui răspuns trimis la solicitarea ziarului Național.
În schimb, CSM a găsit cererea de eliberare a lui Ion-Tudoran din funcția de judecător, prin pensionare. La 17 septembrie 2009, plenul CSM a amânat luarea în discuție a solicitării.
S-a răzgândit, mințind că nu i-a fost recalculată pensia
La trei ani după ce Casa de Pensii i-a emis decizia de pensionare, Ion-Tudoran a revenit și a solicitat CSM să suspende analizarea cererii de eliberare din funcție, pe motiv că nu îi fusese încheiat procesul de recalculare a pensiei. Nimic mai fals, dovadă fiind decizia Tribunalului București nr. 1712 din 01/03/2010. Fără să facă vreo verificare, CSM a întocmit Nota Completatoare 7/28730/1154/08.06.2012 prin care s-a aprobat clasarea lucrării.
Ion-Tudoran, „alba neagra” cu pensionarea
Magistratul a continuat să lucreze până în iunie 2019, când a înaintat din nou CSM cerere de pensionare. I-a fost aprobată prin Hotărârea 1183/02.07.2019, CSM înaintând actele Președinției României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.
Ion-Tudoran s-a răzgândit din nou, iar în august 2019 și-a înaintat demisia. Asta după ce pe numele său fuseseră deschise trei dosare penale pentru fals în declarații, efectuarea de acte de comerț incompatibile cu funcția și trafic de influență.
Mai mult, în încercarea de a scăpa de ancheta penală, Corneliu Ion-Tudoran s-a internat la Psihiatrie.
Fostul judecător Ion-Tudoran, imun în fața legii
După ce a copiat în dosarul Băneasa rechizitoriul procurului Nicolae Marin, Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a fost lăsat în pace de anchetatori.
Dosarele sale zac și acum la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), unde adjunct fusese numit, de anul trecut, chiar procurorul Nicolae Marin.
Ancheta deschisă anul trecut ar trebui să facă lumină în anumite afaceri imobiliare ale familiei Tudoran, precum şi să lămurească gravele acuzații de corupție aduse fostului judecător.
A inventat donații de terenuri în dosarul Băneasa
În dosarul Băneasa, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a decis confiscarea terenurilor și clădirilor din cel mai mare complex comercial din România pe baza unui document inventat, o așa-zisă donație a prințesei Maria Bibescu către statul român.
Iată cum a prezentat Ion-Tudoran în decizia din 28 decembrie 2018 motivul confiscării terenurilor și clădirilor din Băneasa.
„Terenurile (n.r. din Băneasa), în mod expres, au avut o anumită afectaţiune (…) conform contractului de donaţie cu afectaţiune încheiat între Statul român şi Maria Bibescu. (…) Având în vedere că donaţia făcută către Statul român prevedea, în mod expres interdicţia ca terenul respectiv să nu poată fi înstrăinat – în tot sau în parte – să nu poată fi adus ca şi contribuţie în natură la constituirea vreunei persoane juridice, să nu poată fi schimbat sau folosit în alte scopuri (…)
Încălcarea acestor condiţii are drept consecinţă revocarea donaţiei. În situaţia în care s-ar proceda la schimbarea naturii juridice a bunului, aceasta ar avea ca şi consecinţă revocarea donaţiei şi revenirea obiectului donat în proprietatea donatorilor sau a moştenitorilor acestora”, se arată în sentința judecătorului Curții de Apel București.
Afirmațiile oficiale ale judecătorului cu privire la donație au fost preluate „ad literam” de toată presa. Și în prezent, justiția română susține ca fiind adevărată așa-zisa donație.
CITEȘTE ȘI: MegaScandal pe axa Justiție – Consiliul Concurenței
Cetățeanul TV
