Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a afirmat, miercuri, la prezentarea bilanţului pe 2017, că aproximativ 1.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, printre ei fiind trei miniştri, 5 deputaţi, un senator şi doi secretari de stat. Ea a menţionat că urmare a deciziei CCR pe abuzul în serviciu au fost închise 275 de dosare, în care prejudiciul era de 148 milioane euro. Preşedintele Klaus Iohanni, care la sosire a afirmat că „suntem tot mai departe de o revocare”, a declarat în discursul său că asistăm la manifestări virulente ale disperării în încercarea clară de a subordona justiţia politicului, în care nişte inculpaţi şi condamnaţi penal s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au anchetat. Preşedintele a spus însă că aceştia nu au şanse de reuşită. Ce au declarat preşedinta ICCJ Cristina Tarcea şi procurorul general Augustin Lazăr.
Şerfa DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat miercuri, la bilanţul DNA pe 2017, că uneori instituţia este sesizată în legătură cu fapte penale care au avut loc cu 9 – 10 ani în urmă, în 2017 fiind identificate două dosare în care faptele au fost prescrise, iar în 34 de cazuri faptele erau deja prescrise când dosarul a fost înregistrat la DNA . Ea a apreciat că trebuie găsite mecanisme de responsabilizare a instituţiilor pentru a nu aştepta atât de mulţi ani pentru a face o sesizare, iar apoi resposabilitatea să le fie pasată procurorilor, anunta News.ro.
„Cu privire la perioadele de timp pentru care primim sesizări, de multe ori suntem sesizaţi cu fapte penale comise chiar şi cu 9 sau 10 ani în urmă. În 2017 am primit 4 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 10 ani, 14 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 9 ani, 12 sesizări pentru fapte comise acum 8 ani şi 10 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 7 ani”. a remarcat Kovesi.
De aceea, şefa DNA consideră că „trebuie găsite mecanisme de responsabilizare a instituţiilor pentru a nu aştepta atât de mulţi ani pentru a face o sesizare, iar apoi să paseze responsabilitatea la procurori”.
„Este foarte dificil să faci anchetă şi să administrezi probe pentru fapte de 9 ani sau la 10 ani. Şi cu toate acestea, chiar şi în aceste condiţii, procurorii au investigat şi au soluţionat şi astfel de cazuri. În mod categoric, un procuror trebuie sa finalizeze ancheta în termen rezonabil, cu celeritate şi interiorul termenului de prescripţie”, a mai spus ea, remarcând că în 2017 au fost identificate 2 dosare în care clasarea cauzei a fost determinată de prescrierea faptelor şi această situaţie a fost imputabilă unui procuror.
„În acest caz am sesizat Inspecţia Judiciară. În alte 34 de dosare faptele erau deja prescrise când s-au înregistrat la DNA”, a subliniat Kovesi.
„189 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracţiuni au fost de peste 95 milioane Euro. Aceste date ne arată o situaţie îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu, care se manifestă cu precădere în domeniul achiziţiilor publice. Ne arată că nu avem un sistem de achiziţii publice curat şi transparent”, a declarat Kovesi.
Ea a amintit că CCR a pronunţat în 2016 o decizie privind infracţiunea de abuz în serviciu, astfel, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu care generează fraudarea banului public din cauza încălcării legislaţiei primare, adică încălcării dispoziţiilor din legi sau ordonanţe.
„Sigur, ca procurori respectăm decizia Curţii Constituţionale şi nu mai putem reţine răspunderea penală. Ca efect al acestei decizii a Curţii Constituţionale au fost închise 275 de dosare în care procurorii au stabilit prejudicii din bani publici de 148 milioane euro”, a precizat Kovesi.
Ea s-a întrebat în câte dintre aceste dosare clasate de procurori, în temeiul deciziei Curţii Constituţionale, celelalte instituţii au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă.
„Repet: 275 de cazuri clasate, 148 de milioane de euro. În câte cazuri celelalte instituţii au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii? Există un interes pentru recuperarea acestor bani, pierduţi de cetăţeni, de comunităţi?”, a spus şefa DNA.
Ea a amintit o altă situaţie pe care o consideră gravă, respectiv aceea în care autorităţile publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului.
„Nu vor să recupereze banii, pur şi simplu. Refuzul de a recupera prejudiciile cauzate bugetului public este de neînţeles. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptabil”, a afirmat ea.
Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat, miercuri, la bilanţul instituţiei, că 189 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracţiuni au fost de peste 95 milioane Euro.
Kovesi: Ne opunem slăbirii legislaţiei, eliminării instrumentelor care sunt eficiente pentru dovedirea unor fapte grave
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a precizat, miercuri, la şedinţa de bilanţ, că instituţia se opune slăbirii legislaţiei şi eliminării instrumentelor care sunt eficiente pentru dovedirea unor fapte grave.
”Noi nu facem legea, noi o aplicăm”, a precizat şefa DNA, precizând însă că se opune slăbirii legislaţiei.
”Ne opunem slăbirii legislaţiei, eliminării instrumentelor care sunt eficiente pentru dovedirea unor fapte grave, ne opunem modificării statutului independenţei magistratului”, a afirmat Codruţa Kovesi.
”Pledoaria noastră este pentru o legislaţie stabilă, pentru o legislaţie în care procurorii să fie independenţi”, a subliniat şefa DNA.
Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a susţinut miercuri la prezentarea bilanţului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul 2017, că şi-a pus întrebarea dacă să participe sau nu la acest eveniment, alegând „varianta cea mai puţin comodă”. Ea spus că justiţia trece printr-o perioadă de criză, iar România parcurge un curs intensiv de drept predat de persoane care au interese în soluţionarea propriilor cauze.
„E prima dată când mi-am pus întrebarea dacă preşedintele Înaltei Curţi ar trebui să participe la bilanţul DNA. Am avut două opţiuni. Am ales să particip, alegând varianta cea mai puţin comodă. Deşi suntem la un moment de bilanţ în care se spun vorbe frumoase, nu putem să nu recunoaştem că justiţia trece printr-o perioadă de criză, indusă sau nu. Trebuie să conştientizăm asta. Petnru că trăim un moment în care România întreagă parcurge un curs intensiv de Drept, predat de persoane care au interese în soluţionarea propriilor cauze şi care nu au absolvit cursurile unei facultăţi de Drept”, a declarat Cristina Tarcea miercuri.
Ea a sublinait că se induce societăţii ideea că justiţie se face potrivit indicaţiilor acestui curs, la care participă toată ţara şi le-a transmis „cursanţilor” că Dreptul înseamnă morală, iar persoanele care au o relaţie controversată cu morala nu ar trebui să aibă nimic de spus despre justiţie şi nu au ce căuta în înfăptuirea actului de justiţie.
De asemnea, preşedintele ICCJ a spus că ultimul an a arătat cât de mult rău i se poate face justiţiei, adăugând că judecătorul, deşi trebuie să fie un „arbitru mut”, nu poate privi pasiv momentele de criză prin care trec instanţele, parchetele sau avocaţii.
„Judecătorul nu se poate prevala de obligaţia de rezervă, când este pus în pericol însuşi actul de dreptate. De aceea, judecătorul nu poate privi pasiv momentele de cirză prin care trec parchetele sau instanţele sau avocaţii. Şi cred că cu aceste lucruri aţi aflat şi răspunsul pentru opţiunea de astăzi. Tot ce este în interesul justiţiei, este şi în interesul judecătorului”, a explicat Tarcea.
Preşedintele ICCJ a spus, de asemenea, că trebuie observate, totuşi, şi problemele din sistem, care doar creează suspiciune şi neîncredere.
„Eu cred că este momentul ca, înlăturând tot ce este minciună şi manipulare în spaţiul public, să observăm obiectiv cauzele din interiorul sistemului nostru, care creează suspciune şi neîncredere şi să le înlăturăm. Mă refer în general la justiţiei. Nu putem să ne prefacem că nu vedem când sămânţa neîncrederii a fost sădită şi începe să dea roade. Mi-aş dori ca atacurile din ultima perioadă să nu-i intimedeze pe cei care luptă pentru justiţie. Doar o societate curată este cheia succesului spre democraţie şi modernitate”, a mai spus Tarcea.
Ea le-a transmis procurorilor să fie eficienţi şi mai ales, să nu îşi dorească să fie perecţie, pentru că a fi perfect înseamnă a respecta mai mult forma decât fondul.
Augustin Lazăr, procurorul general al Romaniei
Procurorul general Augustin Lazăr a afirmat, miercuri, la bilanţul DNA, că anul 2017 a fost un an sensibil, însă nu ar dramatiza în sensul că a fost greu, spunând că, atunci când sunt valuri, magistraţii îşi pot da măsura profesionalismului.
”Anul 2017 într-adevăr a fost un an mai sensibil, mai complicat. Nu aş dramatiza, în sensul că a fost un an greu. Când mă uit în sală, văd magistraţi ai Ministerului Public care au ajuns la maturitatea profesională şi care acum trebuie să demonstreze că pot face faţă problemelor adevărate. (…) Atunci când sunt valuri ne putem da măsura profesionalismului”, a afirmat Augustin Lazăr.
Procurorul general a precizat că, după cum se vede, ”corupţia rămâne în continuare un fenomen mai actual ca oricând”.
El a spus că acest fenomen nu este un brevet românesc, corupţia fiind un fenomen internaţional care a generat efortul comun al statelor.
Lazăr a menţionat că, în rapoartele experţilor europeni, DNA a fost evaluată între cele cinci structuri europene care sunt recomandate pentru exemplu de bune practici.
Augustin Lazăr a ţinut să amintească şi cazurile de magistraţi trimişi în judecată şi a precizat că prezintă aceste date pentru că în spaţiul public s-a vorbit despre lipsa răspunderii magistraţilor. El a spus că aceştia răspund inclusiv penal, dar probabil că discursul public la care s-a referit a avut în vedere răspunderea anumitor magistraţi, care au dat anumite soluţii.
Klaus Iohannis, presidintele Romaniei
”Cifrele nu mint, cifrele sunt reci, obiective. În 2017 au fost soluţionate peste 3.800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016 şi au fost trimişi în judecată aproape 1000 de inculpaţi”, şi-a început Klaus Iohannis discursul de la şedinţa de bilanţ a DNA.
El a menţionat că anul trecut au fost condamnaţi definitiv, urmare a dosarelor DNA, 713 inculpaţi, ponderea achitărilor fiind de 12%, din care o pătrime ca efect al decizei CCR pe abuz în serviciul.
”Toate acestea demonstrează încă o dată că DNA e o instituţie care funcţionează eficient şi care se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupţie. Contrar unei evaluări subiective, tendenţioase şi partizane, prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută, eficienţa DNA e departe de a putea fi contestată”, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele a susţinut că DNA, ca parte a Ministerului Public, şi justiţia în ansamblul său au instrumentele necesare pentru a vindeca România de corupţie.
”Din păcate, asistăm în ultima perioadă la manifestări virulente ale disperării şi la încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA şi cu incercarea clară de a subordona justiţia politicului. Inadmisibil! Nişte inculpaţi şi nişte condamnaţi penal, după ce au fost prinşi încălcând legea, s-au unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat. Dar aşa cum spune un proberv românesc, minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Dar toate aceste acţiuni concertate în plan mediatic nu au şanse de reuşită. Cei care le-au pus la cale sunt cei care au rămas în trecut şi care trăiesc cu impresia că puterea înseamnă privilegii şi abuz. Din nefericire pentru ei, justiţia este independentă, iar spiritul civic al societăţii se manifestă în utlima vreme cu mult curaj. Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou şi vechi, dintre cei care trăiesc din corupţie şi cei care o combat, dintre cei care se gândesc la viitorul ţării şi cei care se gândesc doar la viitorul lor, va câştiga România modernă”, a subliniat şeful statului.
Klaus Iohannis a precizat că societatea românească s-a consolidat ca urmare a consolidării democraţiei.
”Cetăţenii îşi doresc o Românie demnă, o justiţie dreaptă şi o societate în care cei care se plasează sau încearcă să se plasese deasupra legii răspund pentru faptele lor, indiferent de funcţie, avere sau statut social. Încrederea în justiţia din România este dată de cei care o însufleţesc. Magistraţii sunt repere. Integritatea lor trebuie să rămână standard de referinţă pentru societate. Abaterile individuale care riscă să afecteze presigiul întregului corp trebuie combătute”, a adăugat preşedintele.
El a arătat, de asemenea, că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut dăunează grav societăţii româneşti.
”Am deplină încredere că instituţiile statului cu atribuţii în domeniu vor continua să se manifeste atunci când independenţa justiţiei este în pericol. Procesul de transformare democratică a unei societăţi este de durată. Cred că România are nevoie de o lege care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a faptelor de corupţie şi pe educarea românilor, în special a tinerilor. Prin activitatea sa, DNA a arătat că principiile statului de drept sunt realităţi. Veţi avea în mine un partener şi un susţinător al aplicării acestor principii. Vă urez în continuare mult succes”, a încheiat preşedintele Iohannis.
Kovesi: Aproximativ 1.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată. O treime dintre ei au avut funcţii de conducere, demnităţi publice
”Anul 2017 a fost un an greu în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Aproximativ 1.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată. O treime dintre ei au avut funcţii de conducere, demnităţi publice. Trei miniştri, cinci deputaţi, un senator, un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi un secretar general al unui minister au fost trimişi în judecată. Aceste cifre ne arată că, în principal, cei corupţi au funcţii înalte. Au reţete de fraudare a banului public. Toţi ştiu ce trebuie să facă şi cu cine trebuie să vorbească”, a afirmat Kovesi la începutul prezentării.
Fonduri europene
Şefa DNA a precizat, de asemenea, că o treime din cei trimişi în judecată au comis fraude cu fonduri europene, majoritatea pentru zonele rurale.
Codruţa Kovesi a mai declarat că, urmare a deciziei CCR din 2016 privind abuzul în serviciu, au fost închise 275 de dosare, în care prejudiciul era de 148 de milioane de euro.
Ea a spus că se pune întrebarea firească dacă în aceste cazuri celelalte instituţii au deschis acţiuni pentru sancţiunea disciplinară.
Procurorul-şef al DNA a subliniat că există situaţii în care autorităţile publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului şi că este de neînţeles acest refuz.
Direcţia Naţională Anticorupţie îşi prezintă raportul de activitate pe 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, la o zi de la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, care a dat aviz negativ solicitării ministrului Justiţiei de a o revoca din funcţie pe şefa DNA Laura Codruţa Kovesi. De asemenea, sunt prezenţi procurorul general Augustin Lazăr şi vicepreşedintele CSM Codruţ Olaru. Ministrul Justiţiei Tudorel Toader nu este prezent, el anunţând încă de marţi că nu va veni la eveniment, deşi a fost invitat.
Revocarea
Întrebat de jurnalişti despre revocarea şefei DNA, Klaus Iohannis a răspuns: ”Suntem departe, tot mai departe”.
Marţi, în răspunsul dat acuzaţiilor din raportul prezentat de ministrul Justiţiei în vederea revocării, Kovesi a prezentat câteva date statistice referitoare la activitatea din 2017.
Ea a precizat că sumele cheltuite de direcţie pentru investigarea cauzelor penale au fost de 2.130.517 euro în anul 2017, iar măsurile asiguratorii instituite de procurorii direcţiei în anul 2017 au fost de 202,4 milioane euro.
De asemenea, în anul 2017, în cauzele în care instanţele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au rămas definitive 174 hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de 729.339.670,14 lei, echivalentul a 159.655.809,76 euro.
Cu o zi în urmă, la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a reproşat procurorului şef al DNA că nu i-a trimis raportul de bilanţ al DNA pe care aceasta îl va prezenta miercuri. De asemenea, el a spus că, deşi a fost invitat, nu va participa la şedinţă.
„Spuneaţi că aveţi deschidere la dialog, ceea ce este foarte bine. Mâine aveţi bilanţul, mâine e 28 februarie şi până mâine trebuia să îmi trimiteţi raportul şi eu nu l-am primit. Aveţi explicaţii? Sigur că aveţi. Mi-aţi trimis şi o invitaţie şi vă mulţumesc, dar eu sigur nu voi veni. Pentru că eu vin acolo să mă uit la dumneavoastră ca ministru al Justiţiei fără să vă îndepliniţi obligaţia din lege să îmi daţi raportul”, i-a spus ministrul Justiţiei procurorului şef al DNA.
Cetățeanul TV
