Alegeri anticipate în 2020! Care sunt șansele

Alegeri anticipate la anu' și la mulți ani
Foto: Digi24

Tocită până la refuz în ultimele zile, tema alegerilor anticipate este doar o altă iluzie vândută electoratului de către politicieni. Alegeri anticipate, la anu’ și la mulți ani.

Klaus Iohannis vrea să-l pună premier pe Ludovic Orban și să ajungă la alegeri anticipate. Două dorințe care se bat cap în cap dacă îl asculți pe fostul președinte al CCR Augustin Zegrean.

Alegeri anticipate la anu’ și la mulți ani. Politicienii vând din nou gogoși

„În Constituție scrie că trebuie să fie două propuneri succesive, nu aceeași propunere făcută de două ori. Nu-l oprește nimeni pe președinte să propună același om a doua, a treia, a cincea oară, dar respingerea lui nu declanșează procedura de dizolvare a Parlamentului”, spune Zegrean.

Dat fiind crâncenul război politic dâmbovițean, asta înseamnă că am putea asista la „n” nominalizări ale lui Orban ca premier și la tot atâtea respingeri ale lui de către Parlament, deci la o țară lăsată în vrie.

Cum însă textul Constituției diferă în funcție de cine îl citește, este greu de crezut că actualii parlamentari sunt dispuși să-și riște norocul, sau mai exact mandatul, pe mâna lui Augustin Zegrean. Dimpotrivă, mult mai probabilă este varianta în care, în cazul repingerii Guvernului Orban I, a doua nominalizare va trece prin Parlament ca intercity-ul prin gara Periș. Ceea ce va marca și moartea anticipatelor înainte de a se naște.

Oricum, indiferent dacă va trece din primul foc sau la a doua mână, Guvernul Orban nu va face mare brânză, în opinia lui Augustin Zegrean.

„Guvernul Orban, dacă se va instala, nu face nimic pentru că nu are când. Anul ăsta nu are cu cine iar anul viitor începe cu vacanța de iarnă, în februarie vor dezbate bugetul, după aceea vin alegerile locale, urmează vacanța de vară și după aia alegerile parlamentare. Își fac iluzii și chiar mă miră ăștia care pun tot felul de condiții (pentru a vota Guvernul Orban – n.r.). Pe dracu! Guvernul nu o să facă nimic iar dacă Orban ar avea minte, nu-l suspectez, le-ar accepta toate condițiile”, a apreciat Zegrean pentru „Cetățeanul”.

Alegeri anticipate la anu' și la mulți ani

Revenind strict la alegeri anticipate, senatorul PNL Daniel Fenechiu recunoaște că varianta nu prea are șanse.

„Alegerile anticipate sunt destul de improbabile datorită faptului că analiza conjuncturii actuale și a intereselor de moment și de perspectivă nu prea identifică motive ca o majoritate de parlamentari să se autoconcedieze și să se ducă acasă cu un an înainte.

Practic, există doar două partide care, din perspectivă electorală, ar avea o certitudine că pot obține un număr mai mare de parlamentari decât au în momentul de față – PNL și USR. Partide care au 30 la sută din actualul Parlament.

La fel de adevărat este că nu aduce anul ce aduce ceasul, așa că pot interveni evenimente, pe plan politic sau național, care să genereze devansarea alegerilor parlamentare și organizarea lor concomitent cu alegerile locale, de exemplu”, a declarat Fenechiu pentru ”Cetățeanul”.

Adio și alegerii primarilor în două tururi

Fenechiu este pesimist și în privința posibilității de a se alege primari în două tururi la localele din 2020, mai ales că ultima variantă vehiculată – adoptarea legii prin asumarea răspunderii – este pusă din start în pericol în lipsa unei majorități parlamentare explicit asumate.

„PNL a făcut demersuri pentru alegerea primarilor în două tururi încă din prima zi a legislaturii 2016 – 2020. Au fost nenumărate propuneri legislative, făcute de noi și de alții, care nu au întrunit însă decât voturile PNL, USR, PMP și ALDE. Dacă mergem pe ideea că și deputații minorităților naționale altele decât UDMR – care nu au interes în zona alegerilor locale – ar susține alegerea primarilor în două tururi, am putea constata că se adună o masă critică de parlamentari care să voteze.

Fără UDMR și grosul de Pro România, e greu însă de crezut că poți face o majoritate care să treacă o asemenea lege. UDMR nu susține, a spus-o, mai rămâne Pro România. Dacă Pro România, care e un partid mic, realizează dezavantajele pe care i le aduce alegerea dintr-un singur tur și, în plus, reușește să mai ia parlamentari de la PSD și susține legea, sunt toate șansele să treacă.

Dacă lucrurile rămân așa va fi greu spre imposibil să se treacă legea. Nici asumarea răspunderii Guvernului nu e o soluție în condițiile în care nu ai numărul de parlamentari necesari (respingerii moțiunii de cenzură care poate fi depusă în cazul oricărei legi adoptate prin asumarea răspunderii – n.r.). Cheia aici e la numărul de oameni care vor fi în jurul noului Guvern. Părerea mea personală este că e greu de crezut că se va putea apela la asumarea răspunderii la cum arată lucrurile la ora actuală”, a mai spus liderul liberal.

Ca o dovadă în plus că lucrurile nu arată bine, Senatul a respins deja, ieri, proiectul referitor la alegerea primrilor în două tururi.

Cine va prelua Justiția liberală

PSD s-a ars în primul rând din cauza amestecului în Justiție, iar Ministerul Justiției rămâne un cartof fierbinte și pentru viitorul guvern, de aceea se pune întrebarea ce fel de ministru ar fi mai bun, unul adus din sistemul juridic sau un om politic.

Conștienți că Ministerul Justiției este unul care „arde” în continuare, mulți liberali preferă să fie numit un specialist, nu un om politic. Variantă neagreată însă și de Ludovic Orban după cum se pare. Avocat și senator PNL, Daniel Fenechiu merge și el pe mâna unui ministru „indiscutabil politic” și explică de ce pentru „Cetățeanul”.

”Părerea mea este că democrația parlamentară înseamnă asumare politică. Toate experiențele tehnocrate și de specialiști au eșuat lamentabil. Că vorbim de guvernul condus de specialistul Mugur Isărescu, că vorbim de guvernul tehnocrat al lui Cioloș, consecințele unor guverne de specialiști sau tehnocrați s-au revărsat în special la partidele serioase care au crezut în soluție și le-au susținut. Partidele au decontat întotdeauna: în urma Guvernului Isărescu PNȚCD-ul a intrat pe o pantă descendentă iar urmare a Guvernului Cioloș PNL-ul a scăzut, în șase luni de zile, de la 35 – 36% în creștere la locale la 20% la parlamentare.

Experiența demonstrează că doar un ministru politic poate să impună niște priorități politice la ministerul respectiv (Justiției – n.r.). În Ministerul Justiției, ministru politic nu înseamnă că face politică în minister, înseamnă că impune politicile publice pregătite de partidul respectiv.

PNL și-a asumat niște lucruri prin cele zece măsuri, desființarea SIJ și abrogarea recursului compensatoriu de exemplu. Aceste lucruri trebuie să fie priorități legislative așa cum priorități trebuie să fie și organizarea proceselor de selecție pentru desemnarea procurorilor – urmează trei desemnări de procurori, ai șefi interimari la Parchetul General, DNA și DIICOT.

Toate acestea trebuie făcute, în opinia mea, de un ministru politic. Evident, cu imparțialitate, cu respectarea rolului constituțional al CSM. Ministru politic la Justiție nu înseamnă că se implică în treaba judecătorilor și procurorilor, înseamnă că aplică politicile partidului în materie de Justiție”, consideră Fenechiu.

Alegeri anticipate la anu' și la mulți ani

”Profesorii nu sunt buni de așa ceva, ați văzut ce a făcut Toader”

Când vine vorba despre Ministerul Justiției, „tehnocrații” nu mai sunt o soluție nici pentru Augustin Zegrean, care vrea în postura de ministru un om din sistem, dar care să fi fost obligatoriu și parlamentar.

„Este foarte important să fie un om care a fost și parlamentar pentru că profesorii nu sunt buni de așa ceva, ați văzut ce a făcut Toader și asta va face oricare altul cu aceeași pregătire.

Acolo trebuie un om care a fost parlamentar, știe jocurile și procedurile parlamentare, pentru că sunt foarte multe modalități de a trece un proiect de lege prin Parlament și trebuie să ai mult tact. Un om din sistem ar fi prea îngâmfat, ar zice <<pe mine nu mă învățați voi>>. Au mai fost cazuri, Monica Macovei, de exemplu, știa cât de cât meserie dar Parlamentul a făcut-o praf. A fost primul ministru împotriva căruia s-a adoptat o moțiune simplă și au vrut să o oblige să plece. Din cauza ei i-au dat afară pe pedeliști din Guvernul Tăriceanu, ea nu a vrut să plece și au au zis <<Nu pleacă ea, atunci plecați voi>>.

Deci un ministru al Justiției bun ar fi undeva la mijloc, sunt avocați care au fost în Parlament. Un om care cunoaște și sistemul și activitatea parlamentară. asta trebuie”, a detaliat Augustin Zegrean pentru ”Cetățeanul”.

Mai rămâne de menționat că, la nivel de zvon, pentru Ministerul Justiției în Guvernul Orban se vehiculează mai multe nume – Ioan Cupșa, Gabriel Andronache, Cătălin Predoiu, Cristian Diaconescu – și în plus se spune că decizia finală îi va aparține nu lui Orban, ci lui Iohannis.

 

LĂSAȚI UN MESAJ