Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, aduce critici pentru Ministerul Educației și pentru corpul de coordonare al începutului de an școlar. El a atras atenția că autoritățile responsabile cu gestionarea perioadei de pregătire a noului an au creat confuzie în rândul părinților și profesorilor.
„Știți care este problema? Noi încercăm, în măsura în care este posibil. Lumea ne ascultă sau nu ne ascultă. Sunt de acord sau nu sunt de acord. Mă refer la mine. La colegii mei care încercăm să le oferim informații din zona sănătății. Există și persoane care vor să le ofere informații și din zona educației.
Acum, eu cred că aici este o mică… să zicem confuzie
Acum, eu cred că aici este o mică… Să zicem confuzie, în sensul că această activitate trebuia cumva coordonată. Dacă autoritățile locale sau cei care conduc școlile sunt responsabili în ceea ce privește organizarea efectivă a activității, cred că toate aceste lucruri, toate aceste întrebări care nu au încă răspuns trebuiau să aibă răspuns.
Iar cineva trebuia să organizeze. Să coordoneze acest lucru. Dumneavoastră cine credeți că ar fi trebuit să coordoneze și să integreze toate aceste lucruri? Pentru că eu nu cred că este suficient ca din când în când să emiți câte un ordin sau să eliberezi câte un ghid”, a punctat profesorul Alexandru Rafila.
Flexibilitatea trebuie explicată
„Și dacă discutăm despre decizia în plan local, asistăm la niște stereotipuri. Adică. Eu am trei feluri de scenarii. Roșu, galben și verde. Haideți să vedem totuși de ce aplicăm un anumit scenariu și cum aplicăm un anumit scecă noi suntem flexibili și până la urmă unitatea de învățământ. Cu Inspectoratul, împreună cu DSP. Iar decizia cum trebuie să funcționeze școala. Atunci lucrul ăsta ar trebui să se și întâmple în realitate”, a afirmat Alexandru Rafila. El a comentat o declarație a ministrului educației, Monica Anisie, Ea spusese că autoritățile locale nu trebuie să aștepte decizii „de la centru”.
„Această flexibilitate trebuia explicată și trebuia explicată tuturor ierarhiilor”
„Această flexibilitate trebuia explicată și trebuia explicată tuturor ierarhiilor. Trebuia să cunoască DSP-ul, Inspectoratul Școlar și în final unitatea de învățământ care sunt elementele de flexibilitate care permit adaptarea”, a adăugat Alexandru Rafila.
El a dat și un exemplu. Dacă un profesor de geografie se îmbolnăvește de COVID și a predat la cinci clase diferite ale unei școli, ar trebui ca respectiva școală să se închidă. Potrivit normelor stabilite de autorități. Dacă profesorul respectiv a stat la catedră, nu s-a plimbat prin clasă, a purtat mască, la fel și elevii, posibilitatea de infecție de la profesor către elevi este minimă sau nu există.
În ordin scrie că se face o anchetă epidemiologică
În ordin scrie că se face o anchetă epidemiologică. Practic se aplică unul dintre următoarele patru puncte: 1, 2, 3, 4. Punctul care se referă la o astfel de situație spune „școala se închide”.
„Păi, dacă fac anchetă epidemiologică. Atunci trebuie să las autorităților de sănătate publică posibilitatea să constate că infecția nu se transmite și școala poate să-și continue activitatea” – a arătat Alexandru Rafila, potrivit .digi24.ro
Cetățeanul TV
