duminică, iunie 23, 2024

Bombă în Sectorul 3! Primarul Negoiță știe

Citește marți, 5 decembrie, pe cetățeanul.net

AcasăInvestigațiiDezvăluiriFrații Cristescu refuză să plătească „nota de plată” pentru parcarea de la...

Frații Cristescu refuză să plătească „nota de plată” pentru parcarea de la magazinul Bega ocupată abuziv

-

Judecătorii au dat dreptate Primăriei Timișoara în disputa cu celebri frați Cristescu, legată de proprietatea parcării din spatele magazinului Bega.

Deși au luat bani de la timişoreni, pe terenul timişorenilor, afaceriștii refuză să dea înapoi sumele încasate ilegal, după cum au stabilit instanțele de judecată.

CITEȘTE ȘI Frații Cristescu, încă un tun la Timișoara! Cum vor să pună mîna pe terenul de sub Hotelul Continental

Primăria Timișoara a câștigat procesul cu firma fraților Cristescu, care deține magazinul Bega, încă de la sfârșitul anului trecut.

Municipalitatea încearcă acum să recupereze prejudiciul și a dat în judecată societatea Bega Turism, deținută de frații Cristescu, proces prin care cere despăgubiri de aproape 11 milioane de lei, a relatat presa locală.

Astfel, cererea are ca obiect recuperarea sumelor cuvenite pentru o perioadă de 3 ani, în care societatea a folosit fără drept terenul cu o suprafață de peste 3.271 metri pătrați, înscris în CF 438518/Timișoara. Terenul situat pe strada Carol Telbisz a fost folosit ca spațiu pentru parcare plătită, fără acordul Primăriei Municipiului Timișoara, în perioada 31 ianuarie 2020 – 31 ianuari 2023.

Societatea chemată în judecată a folosit abuziv acest teren, montând bariere la căile de acces și încasând taxe pentru locurile de parcare.

„Recuperăm banii pe care orașul i-a pierdut pentru că nu am putut folosi terenul de 3.271 mp aflat în zona zero a Timișoarei. Suma cerută este de 11 milioane de lei. Pe acest teren am lansat deja licitația pentru proiectarea unei parcări multinivel, faza de elaborare a studiului de fezabilitate. Este un proiect pe care l-am bugetat în acest an și ne așteptăm să vină cu oferte cât mai multe firme serioase, cu experiență în gestionarea unor astfel de proiecte”, a transmis primarul Dominic Fritz.

Prin sentința Curții de Apel Timișoara, rămasă definitivă prin Decizia 5499/16.11.2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost restabilit dreptul de proprietate al Municipiului Timișoara asupra terenului. Dreptul de administrare și exploatare a terenului pe care se află 96 de locuri de parcare, a fost transmis către SPAPP Timpark, pentru utilizare în regim de parcare publică.

CITEȘTE ȘI Virgil Popescu, pe urmele lui Constantin Niță. Front comun cu frații Cristescu pentru terenul de 3 milioane euro din centrul Timișoarei

„Mai ipocriţi decât politicienii: fraţii Cristescu”

În loc să accepte că au pierdut ceva ce nu a fost al lor niciodată, frații Cristescu s-au lansat în acuzații la adresa Primăriei Timișoara, clamându-și buna credință.

„Prima reacţie a celor doi, care au câştigat milioane bune de euro prin exploatarea unui teren obţinut ilegal, a fost să dea un comunicat de presă, un fel de „drept la replică”. Din care aflăm că ei, de foarte multă bună credinţă, au vrut să facă pe terenul în cauză o parcare supraetajată pentru toţi timişorenii. O faptă mărinimoasă şi altruistă, ce mai!, dar municipalitatea s-a opus, s-au plâns cei doi cu o ipocrizie sfidând Everestul. Ei bine, aici cei doi ţin cu tot dinadinsul să ne arate ori că pentru ei legea este facultativă, sau îi cred extrem de idioţi pe timişoreni. Fiindcă orice primar din lumea asta, inclusiv Nicolae Robu să te cheme, nu are cum să dea o autorizaţie de construcţie pe un teren aflat în litigiu”, a relatat jurnalistul Ino Ardelean.

CITEȘTE ȘI Tunul de la Tehnolemn Timișoara. Fabrica e la pământ, milioane din afaceri imobiliare pentru frații Cristescu

Jurnalistul timișorean explică și cum au reușit frații Cristescu să devină cei mai bogați timișoreni.

„Este vorba de acei haiduci ai capitalismului securistoid din anii 90 şi începutul anilor 2000, ai sloganului „nu ne vindem ţara, o dăm gratis la ai noştri”. Nu-i un mare secret, cei doi au cumpărat la preţul a vreo 15 mici şi două-trei lăzi de bere (unităţi de măsură electorale la români), jumătate din fabricile, hotelurile, magazinele, localurile Timişoarei. Sigur, fabricile erau obligate să-şi păstreze numărul de muncitori şi obiectul muncii, dar cu indivizi ca Ovidiu Muşetescu (decedat între timp), la post-privatizare, acestea s-au transformat în afaceri imobiliare.

Iar fabricile care nu s-au dărâmat au fost închiriate la stat, cu chirii lunare mai mari decât preţul vânzării. Asta ca să amintesc în câteva cuvinte ce s-a întâmplat şi ca să nu mai insist cu „tunul Peco” cu benzinăriile vândute de stat la fraţi, forjate la maxim de aceştia în embargou, iar apoi revândute la stat de zece ori mai scump. Asta şi pentru cei care vor naţionalizarea Petrom, companie căpuşată la maxim şi în pragul falimentului înainte de vânzarea la austrieci. Dar – nu-i aşa? – nu întrebi pe nimeni cum a făcut primul milion de dolari, în cazul de faţă fiind vorba de câteva sute de milioane cu iz securistoid.

Cert este că, ajunşi cei mai bogaţi oameni din Timişoara, influenţa celor doi fraţi n-a avut limite. Mai ales în perioadele de guvernare PSD, ei trebuiau să-şi dea girul şi la numirea prefecţilor şi a unor şefi de deconcentatrate şi, în special, ai celor de la Poliţie. Fostul şef al PSD Timiş, Ilie Sârbu, după ce şi-a vândut casa din Timişoara avea apartament la Hotel Timişoara, acolo unde ţinea şi audienţele. Când ginerele lui Sârbu, Victor Ponta, a ajuns premier şi preşedinte PSD, influenţa celor doi fraţi s-a extins la nivel de ţară. Cei doi ar fi pus mâna chiar şi pe programul Timişoara – Capitală Culturală, dar când au realizat că, înainte de-a lua, mai trebuie să şi dea, s-au retras”, a scris jurnalistul.

CITEȘTE ȘI Turism Banatul, încă o inginerie financiară pentru frații Cristescu. Procurorii au închis ochii

Interesele comunității sau ale fraților Cristescu? Răspunsul e simplu…

Compania Bega Turism consideră că municipalitatea nu are motive pentru a cere despăgbuiri, scoțând la înaintare pretinse „interese ale comunității”.

„Această parcare a fost construită pentru a deservi magazinul BEGA, deschis în anul 1975, și a fost administrată în mod legal, cu bună credință, în toată perioada de la edificarea clădirii și până la predarea terenului către municipalitate, în urma pronunțării sentinței definitive la care Primăria Timișoara face referire. Parcarea cu plată a funcționat perfect legal, de la momentul constituirii ei, în anul 2016 (moment la care se înregistra un an de la intabularea terenului, în urma obținerii Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în discuție) și până la apariția deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, de la finele anului trecut. Mai mult, societatea BEGA Turism SA și-a exprimat, la scurt timp după momentul dobândirii Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului parcării și intabularea acestuia, dorința de a amenaja aici o parcare supraetajată, demers care a fost blocat de municipalitate. Subiectul parcării a fost abordat ulterior în repetate rânduri, din dorința de a susține nevoile comunității și de a pune la dispoziție administrației publice locale sprijinul necesar atât în proiectare, cât și în dezvoltare, o dorință de colaborare și coordonare care nu a avut răspuns. (…)

Totodată, apreciem că sumele vehiculate nu pot fi justificate în mod legal, deoarece Primăria Timișoara nu a avut niciun drept legal asupra parcării, până în momentul pronunțării hotărârii Înaltei Curți 5499 din 16.11.2022. BEGA Turism SA urmărește cu interes evoluția situației și se poziționează cu deschidere pentru o comunicare transparentă”, a transmis Bega Turism.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi stiri

Tânăr reţinut după ce s-a dat drept femeie pe internet şi a păcălit mai mulţi bărbaţi

0
Un tânăr din Constanţa a fost reţinut de poliţişti, fiind acuzat că şi-a creat pe reţelele sociale o identitate feminină falsă, reuşind să păcălească mai mulţi bărbaţi să-i remită diverse sume de bani, prejudiciul total fiind de 42.000 de...