Emannuel Macron cere să se aleagă până duminică noi șefii ai Uniunii Europene. Deși nu pare la prima vedere, duminică se decide viitorul președinte al României.
Este vorba despre persoanele care vor prelua șefiile Comisiei Europene, a Consiliului European plus funcția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE.
„Obiectivul este ca aceste nominalizări să se facă duminică pentru că, în caz contrar, aceasta înseamnă că vom intra într-un ciclu de disfuncţionalitate instituţională. Duminică vom avea cele trei nume care depind de noi”, a decretat preşedintele Franței – țară care își dispută în prezent, cu Germania, postura de lider de facto al UE.
Ultimatumul dat de Macron vine înainte de summit-ul ”de criză” care va avea loc duminică, un summit la care liderii țărilor UE au fost convocați ca urmare a eşecului înregistrat până acum de negocierile purtate pentru desemnarea ocupanților celor trei funcții.
Duminică se decide viitorul președinte al României. Rămâne sau pleacă la UE Iohannis
Deși tot ce se întâmplă în UE afectează în mod inerent și România, dedemnarea liderilor UE ne interesează în mod cu totul partidular de această dată din moment ce unul dintre candidații (cu șanse foarte mari!) la președinția Consiliului UE este Klaus Iohannis.
La nivel de zvon, atât la Bruxelles cât și la București există voci care susțin că Iohannis este ca și plecat pentru viitorii cinci ani. Chiar dacă funcția nu este una decizională ci reprezentativă, este ceva să defilezi în întreaga lume ca președinte al UE, deci nu se poate spune că varianta sună prost pentru Iohannis. Ea aruncă în schimb în aer prezidențialele din România – singurul scrutin care părea până acum să aibă un cap și o coadă.
Foarte pe scurt, situația la zi este următoarea: fără a avea vreun lider politic autentic, dreapta are o inflație de candidați în rândul cărora cel mai bine situat este Klaus Iohannis. Stânga în schimb are taraba goală și se chinuie să importe pe ultima sută o față cât mai votabilă.
PNL rămâne orfan, USR se încaieră cu Cioloș, PSD ar putea bate la ușa Cotroceniului din nou cu Ponta
Odată intrat mai adânc în problemele fiecărei tabere, rezultă că actualul președinte are toate șansele să obțină ușor cel de-al doilea mandat. Deși concurența pe dreapta este mare, bătălia dusă de Barna cu Cioloș pentru preluarea șefiei USR-PLUS, refuzul lui Kovesi de a candida, apariția pe piață a unor desuuri murdare din tabăra USR îi permit lui Iohannis să-și păstreze un avans. asta cu atât mai mult cu cât e nevoie de o adevărată minune pentru ca stânga să conteze la prezidențialele din acest an. Dispariția lui Iohannis din ecuația internă va schimba însă radical lururile.
Dacă Iohannis spune ”da” șefiei Consiliului UE, PNL rămâne nu numai fără prezidențiabil, dar și fără locomotivă la localele și parlamentarele din 2020.
Creșterea automată a șanselor va duce și la accentuarea tensiunilor din tabăra USR-PLUS, posibil fiind ca în acest nou caz Cioloș să nu mai fi mulțumit cu șefia noului grup Renew Europe din Parlamentul European.
Fără Iohannis în peisaj, nu este exclus ca PSD să reînceapă să viseze la cucerirea Cotroceniului, dacă nu direct măcar via Pro România. O Pro Românie unde Victor Ponta s-ar putea să-și reevalueze și el decizia de a nu candida la Președinție înainte de 2024.
Rezumând variantele, repercursiunile ieșirii lui Klaus Iohannis de pe scena politică internă s-ar putea concretiza într-o dezumflare electorală a PNL, în tensionarea relației USR – Cioloș și într-o recoagulare pe repede-înainte a stângii divizate astăzi între PSD și Pro România.
În funcție de cum se vor derula evenimentele pe stânga eșicherului politic și de calculele personale ale lui Ponta, s-ar putea ajunge chiar și la o candidatură a Vioricăi Dăncilă – o perspectivă de-a dreptul SF.
Legat tot de probabilități, bine e să se ia în calcul și faptul că scorul cu care se mândrește USR după 26 mai este, deocamdată cel puțin, unul emoțional și în mare parte conjunctural. Barna/Cioloș & Comp., nu posedă un electorat stabil, marcă proprie să spunem. Este extrem de riscant să faci socoteli bazate pe un asemenea electorat, mai ales într-o țară în care scenariile se produc pe bandă rulantă iar arhivele secrete gem de dosare, deci producerea unei alte emoții este posibilă oricând.
Chiar dacă a luat peste 20 de procente la europarlamentare, USR-PLUS ar putea constata că unii dintre cei care au votat această alianță pe 26 mai urăsc PSD-ul, nu se tăvălesc după PNL dar nici nu țin să-l vadă pe unul dintre cei doi, Barna sau Cioloș, instalat la Cotroceni. La fel de posibil este ca unii dintre cei care au votat USR/PLUS la europarlamentare să stea acasă în ziua votului dacă pe buletine nu figurează Iohannis.
Chiar dacă există români care cred în continuare că Iohannis mai mult a tăiat frunză la câini decât să prezideze România în primul său mandat, cert este că o ieșire a ”sasului” din peisajul politic va produce o degringoladă internă mai mare chiar decât a fost în stare să facă, în doi ani, Liviu Dragnea și PSD-ul lui.
PSD își va desemna candidatul la Președinție până pe 11 august, PNL are (până duminică cel puțin) candidat, USR va alege între Cioloș și Barna. Mai rămâne să aflăm dacă Iohannis, cheia de boltă a prezidențialelor din acest an, rămâne în țară și susține în continuare această construcție internă sau aruncă totul în aer, plecând la UE.
Cetățeanul TV
