Românii își cheltuie grosul banilor pentru a supraviețui, potrivit cifrelor INS care spun că 56,5% din cheltuielile efectuate anul trecut de populaţia României au fost alocate pentru consum, respectiv alimente, băuturi, mărfuri nealimentare sau plata unor servicii.
De asemenea, o treime (31,5%) din cheltuieli au reprezentat impozite şi contribuţii către stat. Cu toate acestea, INS mai arată că economia României a crescut în ultimul n tocmai datorită consumului populației, ceea ce pare a fi o creștere șubredă.
Pentru a ne fi putut lăuda cu o creștere economică sustenabilă, România ar fi trebuit să fi avut o economie bazată pe investiții.
Cum cheltuiesc banii majoritatea românilor
Cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia unei locuinţe sau pentru cumpărarea de acţiuni reprezintă numai 0,5% din totalul cheltuielilor gospodăriilor. Anul trecut, cheltuielile lunare totale pentru o gospodărie au fost, în medie, de 3.667 lei (1.407 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,2% din nivelul veniturilor totale.
„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%)”, spun oficialii de la INS.
Cum am stat cu banii
Anul trecut, veniturile totale medii lunare au reprezentat 4.251 lei pe gospodărie şi 1.631 lei pe persoană, cea mai importantă sursă de venit fiind salariile (67,2% din total venituri).
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.920 lei lunar pe gospodărie (1.504 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 331 lei lunar pe gospodărie (127 lei pe persoană).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,4%).
Creșterea economică, susținută numai prin consum
Creşterea economiei românești în primul trimestru al acestui an, de 5% pe serie brută şi 5,1% pe serie ajustată, s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, au mai transmis oficialii Institutului Naţional de Statistică.
Investiţiile au avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB, iar exportul a continuat să aibă o contribuţie negativă, de minus 3,3%.
„Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,7%, contribuind cu 4,3% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 5,4%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB; cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 0,7% la creşterea PIB. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,3%), consecinţă a creşterii mult mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri şi servicii”, spun oficialii de la Statistică.
Comparativ cu trimestrul IV al anului trecut, pe serie ajustată sezonier, PIB estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 253,628 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,3%.
Ce a ajutat creșterea economică
La creşterea PIB au contribuit, în primul trimestru din 2019, aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:
- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul;
- repararea autovehiculelor şi motocicletelor;
- transport şi depozitare;
- hoteluri şi restaurante (+1,3%), cu o pondere de 20% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,7%;
- informaţiile şi comunicaţiile (+0,6%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,8%;
- activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
- activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 6,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%.
Autorităţile estimează o creştere de 5,5% a economiei româneşti în acest an, potrivit Programului de convergenţă 2019 – 2022 publicat de Ministerul Finanţelor, dar cifrele nu prea se potrivesc cu estimările organizațiilor europene și mondiale care sunt ceva mai realiste.
Astfel că, previziunile Comisiei Europene arată o creștere economică de 3,3%, în timp ce Banca Mondială – 3,6%.
Cetățeanul TV
