Începe Postul Crăciunului: Tradiţii şi superstiţii!

Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către credincioși, ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și până la 25 decembrie.

CITEŞTE ŞI:  Europarlamentarul PSD Mihai Tudose, reacție la economisirea gazelor și energiei: ”Am împuşcat noi, poporul român, doi oameni în ziua de Crăciun fiindcă au ţinut poporul în frig şi foame, ca să o luăm de la capăt?

Lăsatul secului este pe 14 noiembrie. Dacă această zi cade miercurea sau vinerea, postul începe din 14 noiembrie.

Cea mai aspră zi de postire pentru sărbătoarea Crăciunului este ajunul Naşterii Domnului, pe 24 decembrie.

În postul Crăciunului, credincioșii au dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică. Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în biserică, urmează 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, și pe 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei.

Când se mănâncă peşte

Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.
Cea mai aspră zi de postire pentru Sărbătoarea Crăciunului este 24 decembrie, ajunul Naşterii Domnului. Dezlegarea la alimentele de dulce se face însă numai după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.

„Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumeni care, în seara acestei zile, primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la liturghia săvârşită atunci în acest scop”, a explicat părintele Ramon Eugen Ilie din Călăraşi.

Conform rânduielilor bisericești, postul este văzut drept o abținere de la alimentele de origine animală, dar și de la gândurile și faptele rele, având în vedere că postul trebuie să fie atât fizic, cât și spiritual.

Astfel, Biserica Ortodoxă amintește că pentru a fi ținut corect, postul trebuie să fie atât trupesc, cât și sufletesc, între cele două existând o legătură foarte puternică.

De ce se ține post

Oamenii obișnuiesc să țină post în mai multe zile din an pentru a se pregăti pentru sărbătorile importante, pentru a putea fi iertați de păcate și a se putea împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului.

În această perioadă, credincioșii trebuie să se abţină de la multe lucruri, nu doar de la mâncarea de dulce. Ei trebuie să-i ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă des la biserică şi să se împace cu persoanele certate. Nu în ultimul rând, oamenilor le sunt interzise plăcerile trupeşti, pentru că acestea dau naştere păcatului. Poftele trupeşti pot fi biruite doar prin post şi rugăciune.

„Este perioada în care oamenii trebuie să fie mai buni şi mai miloşi cu cei din jurul lor, căci doar aşa vor putea fi şi ei iertaţi de Dumnezeu. Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină şi de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de cel sufletesc”, explică părintele.