Românii, în pericol să fie luați de ape! Peste 1000 de baraje se pot rupe în orice moment după modelul celui de la Roșia Montană

Noua nomenclatură din Slatina și-a înălțat vilele pe barajul de pe Olt. Foto: Cetățeanul
Noua nomenclatură din Slatina și-a înălțat vilele pe barajul de pe Olt. Foto: Cetățeanul

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a dispus controale obligatorii la toate barajele din ţară până cel târziu pe 20 noiembrie.

Măsura vine ca urmare a avariei de la barajul Tăul Mare, de la Roşia Montană, în urma căreia mai mulţi locuitori din zonă au fost evacuaţi. În judeţul Giurgiu se vor face verificări la barajele de la Mihăileşti şi Grădinari, dar şi la alte amenajări hidrotehnice. Şi în Valea Jiului, urmează să fie verificate două baraje, pentru a vedea dacă există probleme ce ar putea pune în pericol structura lor de rezistenţă.

„Avem nenumărate baraje care nu au fost reabilitate în ultima perioadă, avem numeroase investiţii începute nefinalizate, unele chiar de 20-30 de ani, chiar mai bine de 30 de ani. Trebuie să vină PNRR care să pornească investiţii pentru repararea barajelor şi modernizarea acestora.

Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAP) a fost privată ani la rând de fonduri, motiv pentru care numeroase investiţii, unele vechi de câteva decenii, nu au putut fi finalizate, iar instituţia are nevoie de un sprijin mai mare din partea Guvernului”, afirma, în urmă cu un an, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, cu prilejul unei vizite de lucru efectuate în judeţul Harghita.

Însă, deși ministrul se plângea în public, Apele Române nu desfășurau, din bani europeni sau de la bugetul național, niciun proiect de refacere a barajelor, digurilor.

În 2021 și 2022, ANAP nu a anunțat nicio lucrare de reabilitare la diguri.

Pe 21 septembrie, ANAP se lăuda că prin PNRR vor fi reamenajate 20 de acumulări permanente, alte 20 nepermanente (poldere) și 510 km de diguri. Dar, în acest moment, specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, împreună cu cei ai Administrațiilor Bazinale de Apă se află în etapa pregătirii documentelor necesare demarării procedurilor de achiziție publică pentru contractarea serviciilor de proiectare (toate fazele), expertizele tehnice fiind în majoritate finalizate.

Totul este doar în faza de intenție.

Iar pe 6 septembrie, ANAP ne liniștea că „Nu există pericol de surpare a malurilor Dâmboviței!”.

Singurele consolidări de maluri, diguri, regularizări de albie sunt cele de până în 2010, din fonduri europene pe POSMEDIU 2007-2013 și bani de la bugetul de stat, de la Fondul de Mediu și din credite externe.

În jur de 1.000 de baraje nu îndeplineau, în 2017, condiţiile de siguranţă, existând riscul producerii unor catastrofe cu efecte semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului, se arată în „Raportul Public pe anul 2017” al Curţii de Conturi.

În replică, Guvernul, prin ministerul condus astăzi de Tanczos Barna, ieșea public să precizeze despre Curtea de Conturi că nu are „competență” şi „responsabilitate” în domeniul hidrotehnic și induce un sentiment de panică în rândul cetățenilor, pentru că nu a solicitat un punct de vedere din partea specialiștilor din domeniu.

Totuși, ministerul admitea că existau 2223 baraje la nivel național (gestionate de ANAR -330, alte entități -1672), din care 982 neautorizate (gestionate de ANAR – 27).

Din totalul de 982 de baraje, Guvernul pretindea că până în anul 2021 vor primi autorizație un număr de 972.  

Dar iată o dovadă că Guvernul a mințit ca să liniștească populația:

În Planul de analiză și acoperire a riscurilor București, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov arată că un cutremur ar putea rupe barajul „Lacul Morii”.

Rezultatul: un val de apă de 20 de metri înălțime ar acoperi Bucureștiul.

Cum spuneam, de ani buni de zile nu s-a făcut nimic pentru punerea în siguranță a barajelor.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.