Incompatibilul din Consiliul General al Capitalei. Ce spun judecătorii despre Honorius Circa

Honorius Circa
De peste 2 ani și jumătate, consilierul general Honorius Circa votează ilegal legile Capitalei

Honorius Circa, liderul grupului PSD din Consiliul General al Municipiului București (CGMB) și totodată city-managerul sectorului 3, a încălcat regimul juridic al incompatibilităților funcționarilor publici, au stabilit, încă din 2016, judecătorii care i-au interzis lui Circa să mai ocupe o funcție de demnitate publică, inclusiv cea de ales, timp de 3 ani.  

Cu toate acestea, Honorius Circa este și azi, în disprețul legii și al hotărârilor definitive ale instanței, consilier general PSD al Capitalei. Ba mai mult, a devenit și city manager în Primăria Sectorului 3.

De 2 ani și jumătate, Circa votează ilegal în CGMB legile Capitalei, riscând ca acestea să fie invalidate.

Cetățeanul cere consilierilor generali, dar și primarului Capitalei Gabriela Firea, să explice cum este posibil să fie menținut în funție un incompatibil.

Honorius Circa a ajuns comisar șef al Comisariatul Municipiului Bucureşti al Gărzii Naţionale de Mediu. Odată instalat în această funcție, el a intrat și în incompatibilitate, deoarece calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, potrivit Legii 161/2003.

Circa a fost declarat incompatibil de ANI, în iulie 2016, verdict confirmat, în octombrie 2016, de Curtea de Apel București. Hotărârea a rămas irevocabilă, Circa nu a mai făcut recurs. La alegerile din 5 iunie 2016, Circa a ajuns consilier general pe listele PSD.

Ce a stabilit Curtea de Apel

Instanța care a respins contestația lui Circa a arătat că funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate  în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.

Judecătorii au demontat, rând pe rând, argumentele aduse în favoarea sa de Honorius Circa, de altfel, avocat de profesie.

Circa s-a folosit de un tertip semantic, pentru a convinge instanța. El a pretins că incompatibilitatea vizează doar funcțiile numite, nu însă și cele alese.

„În ceea ce privește semnificația termenului «deține» din sintagma «funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii…», susținerea reclamantului în sensul că s-ar avea în vedere doar funcțiile numite nu are niciun suport logico-semantic. Prin deținerea unei funcții trebuie în mod evident să se înțeleagă «a avea o anumită funcție», termenul neavând rolul de a indică modul în care a fost ocupată funcția respectivă, (prin numire sau prin alegere), ci doar de a sublinia existența unei legături. Ca atare, prin «funcții deținute» trebuie să se înțeleagă atât funcțiile numite, cât și funcțiile alese, devenind deci fără nicio relevanță faptul că reclamantul a ocupat/deținut funcția publică în cadrul Gărzii Naționale de Mediu-Comisariatul General prin transfer în interesul serviciului”, au arătat judecătorii.

Întrebările legitime ale lui Cătălin Deaconescu

Honorius Circa, înființarea Termoenergetica

După dezvăluirile făcute de Cetățeanul, consilierul general PNL Cătălin Deaconescu se întreabă cum este posibil ca nimeni din Primăria Capitalei să sesizeze încălcarea flagrantă a legii de mai bine de 2 ani.

„Dacă se confirmă aceste lucruri însemnă că trăim cu adevărat într-un stat captiv la corupție.

Pentru a lămuri situația, sunt câteva întrebări de pus:

  1. Oare Agenția Națională de Integritate a sesizat Consiliul General după rămânerea definitivă a constatării stării de incompatibilitate (noiembrie 2016)?;
  2. Cine era președinte al Consiliului General și președinte al Comisiei de Validare a CGMB în acea vreme?
  3. După intrarea în vigoare a Codului Administrativ, oare ANI a informat prefectul municipiului București, căruia îi revine competența de a constata prin ordin încetarea înainte de termen a mandatului de consilier general?
  4. Prefectul va emite Ordinul până la implinirea termenului de interdicție din noiembrie 2019?”, a scris pe Facebook Cătălin Deaconescu.

Sentința Curții de Apel București care a stabilit incompatibilitatea lui Honorius Circa

Honorius Circa
Incompatibilitatea lui Honorius Circa a fost anunțată de ANI încă din aprilie 2016

Redăm mai joi sentința Curții de Apel București, care îi interzicea lui Honorius Circa de a mai ocupe o funcție sau o demnitate publică o perioadă de 3 ani.

Sentința civilă din 19 octombrie 2016

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DOSAR NR. 2872/2/2016

Analizand probele

Prin raportul de evaluare nr. G/II/01.04.2016 emis de parata, s-a retinut ca reclamantul a incalcat regimul juridic al incompatibilitatilor functionarului public, nerespectand prevederile art.94, alin.1 si alin.2, lit.a din Legea nr.161/2003, prin aceea ca incepand cu data de 07.11.2014 a detinut atat calitatea de consilier local in cadrul Consiliului local al sectorului 3 Bucuresti, cat si calitatea de functionar public in cadrul Primariei Generale a Municipiului București, în cadrul Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul General.

Situatia de fapt nu este contestata de reclamant.

Analizand legalitatea raportului de evaluare, instanta constata:

In primul rand, trebuie precizat ca ceea ce s-a retinut in sarcina reclamantului CIRCA HONORIUS EDWARD ADRIAN a fost incalcarea regimului juridic al incompatibilitatilor functionarilor publici (Legea nr.161/2003, titlul IV, capitolul 3, sectiunea 5) si nu incalcarea regimului juridic al incompatibilitatilor alesilor locali (Legea nr.161/2003, titlul IV, capitolul 3, sectiunea 4).

Potrivit art.94, alin.1 din lege, calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.

In continuare, art.94, alin.2, lit.a din lege prevede ca funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate  în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.

Una din apararile reclamantului a fost aceea ca incompatibilitatea dintre calitatea de functionar public si calitatea de consilier local nu este prevazuta si in sectiunea 4 dedicata incompatibilitatilor consilierilor locali.

Mai exact, s-a aratat ca, potrivit art.88, alin.1, lit.c din lege, calitatea de consilier local este incompatibila numai cu calitatea de funcţionar public în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv, nu si cu calitatea de functionar public in cadrul altei primarii.

Sustinerea reclamantului este corecta, dar nerelevanta, deoarece nu este necesar ca incompatibilitatile unei functii sa fie corelate cu incompatibilitatile altor functii, aceasta operatiune fiind extrem de dificil de realizat si, in orice caz, inutila.

Astfel, cum calitatea de functionar public este incompatibila cu orice altă funcţie publică, ar fi necesar, potrivit rationamentului reclamantului, ca aceasta incompatibilitate sa fie mentionata si in dreptul tuturor functiilor publice posibile din Romania.

Demersul de mai sus ar fi absolut inutil, deoarece persoanei interesate sa cunoasca regimul incompatibilitatilor functiei publice pe care intentioneaza sa o ocupe ii va fi suficient sa cerceteze prevederile legale referitoare strict la functia publica respectiva, nefiind necesar sa analizeze prevederile legale referitoare la toate functiile posibile pentru a observa daca nu cumva in dreptul unei alte functii se mentioneaza ca ar fi incompatibila cu functia pe care doreste sa o ocupe persoana in cauza, deoarece in acest din urma caz incompatibilitatea va viza doar respectiva functie terţă si nu functia urmarita de persoana in cauza.

Ca atare, in prezenta unei prevederi legale exprese care, referindu-se precis la incompatibilitatile functionarilor publici, mentioneaza ca aceasta functie este incompatibila cu orice alta functie în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, trimiterile reclamantului la incompatibilitatile functiei de consilier local sunt nerelevante.

In ceea ce priveste semnificatia termenului „detine” din sintagma „funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii…”, sustinerea reclamantului in sensul ca s-ar avea in vedere doar functiile numite nu are niciun suport logico-semantic.

Prin detinerea unei functii trebuie in mod evident sa se inteleaga „a avea o anumita functie”, termenul neavand rolul de a indica modul in care a fost ocupata functia respectiva, (prin numire sau prin alegere), ci doar de a sublinia existenta unei legaturi.

Ca atare, prin „functii detinute” trebuie sa se inteleaga atat functiile numite, cat si functiile alese, devenind deci fara nicio relevanta faptul ca reclamantul a ocupat/detinut functia publica in cadrul Garzii Nationale de Mediu-Comisariatul General prin transfer in interesul serviciului.

Distinct de cele de mai sus, in cauza este pusa in discutie si perioada in care reclamantul a ocupat functia publica in cadrul Primariei comunei Cernica, la cererea acestuia, in urma participarii la un concurs.

Instanta constata ca lipsite de relevanta juridica si sustinerile reclamantului privitoare la buna sa credinta in ocuparea celor doua functii, precum si la demersurile efectuate din proprie initiativa pentru clarificarea situatiei sale juridice, dat fiind faptul ca incompatibilitatea este atrasa exclusiv de elementul obiectiv al ocuparii simultane a doua functii interzise de lege, fiind independenta de elementul subiectiv intentional.

In plus, demersurile la care face referire reclamantul, respectiv solicitarea nr.6208/29.01.2015 adresata Primariei sectorului 3 Bucuresti (filele 24-25), sunt ulterioare dobandirii succesive a calitatii de functionar public (07.11.2014 la Primaria comunei Cernica si 08.12.2014 la Garda Națională de Mediu), nefiind de natura sa dovedeasca existenta unei preocupari anterioare pentru evitarea intrarii in stare de incompatibilitate.

Imprejurarea ca cele doua institutii publice, respectiv Primaria comunei Cernica si Garda Națională de Mediu ar fi verificat si ele insele o posibila stare de incompatibilitate nu este dovedita, ci doar presupusa de reclamant, si, in orice caz, este nerelevanta, dat fiind ca o eventuala astfel de verificare nu scutea reclamantul de a cerceta legislatia si nici nu impiedica parata sa isi exercite propriile atributii legale specifice in materia cercetarii starilor de incompatibilitate.

Concluzionand, instanta retine ca raportul de evaluare este legal, urmand a fi mentinut, cu consecinta respingerii actiunii ca neintemeiate.

LĂSAȚI UN MESAJ