Abuzurile ANAF în Portul Constanţa, în atenția Parlamentului European

Portul Constanța, contrabanda la Constanța Sud - Agigea
Portul Constanța Sud - Agiea este cea mai mare poartă comercială a țării

Scandalul declanșat de decizia ANAF prin care s-au interzis operaţiunile de import – export în Portul Constanţa a ajuns în Parlamentul European. Și un fost șef al Vămilor desființează decizia ANAF, pe care o consideră total inoportună.

Ziarul Cetățeanul a dezvăluit că deciziile neinspirate ale directorului general al Vămilor, avizate de șefa ANAF Mirela Călugăreanu, au creat haos în vămi.

Sub pretextul întăririi controlului  vamal de securitate și siguranță la trecerea frontierei și de fluidizare a traficului de mărfuri în birourile vamale, directorul general al Vămilor, Marcel Mutescu, i-a obligat pe importatori să facă operațiunile vamale la biroul vamal pe raza căruia își au sediul social.

Libera concurență, afectată grav în Portul Constanța

Portul Constanţa, ANAF
Președinta ANAF Mirela Călugăreanu și șeful Direcției Generale a Vămilor Marcel Mutescu sunt artizaniii haosului din vămi

Mai multe companii afectate de aceste măsuri abuzive au sesizat deja Parlamentul European. Petiția a fost trimisă și Președinției României, Cancelariei Primului Ministru, Consiliului Concurenței, ANAF și Direcției Naționale Anticorupție.

Importatorii acuză că decizia ANAF de interzicere a operațiunilor vamale la cele două Birouri Vamale de frontieră (BVF) Constanţa și Constanţa Sud (Portul Constanța) aduce mari prejudicii economice și financiare tuturor companiilor care își desfășoară activitatea în Portul Constanța, fiind afectat fluxul comercial și logistic. Mai mult, susțin importatorii, ANAF calcă în picioare Legea Concurenței.

„Prin impunerea unor asemenea măsuri restrictive, societățile comerciale importatoare nu mai au posibilitatea de a-și alege biroul vamal la care să prezinte mărfurile în vederea importului definitiv. Direcția generală a vămilor intervine nejustificat prin încălcarea legii în exercitare liberei concurențe și restrânge dreptul și posibilitatea importatorului de a apela la furnizorii de servicii pe lanțul comercial maritim și rutier ce au legătură cu mărfurile care intră prin Portul Constanța. (…) Măsura este cu atât mai abuzivă și nelegală deoarece aceasta se referă doar la importurile intrate prin punctele vamale din Portul Constanța,  respectiv  BVF Constanța și BVF Constanța Sud”, se arată în document.

Afectata este și activitatea furnizorilor de servicii conexe activității de import din Portul Constanța (linii maritime, forwarderi, comisionari vamali,  transportatori, operatori de depozitare mărfuri în Portul Constanța – Zona liberă).

Restricțiile ANAF dublează sau chiar triplează cheltuielile importatorilor

Importatorii trag un semnal de alarmă asupra abuzurilor ANAF

Importatorii mai acuză că, prin aplicare măsurilor impuse de DGV, sunt supuși unor cheltuieli suplimentare și a unor operațiuni costisitoare.

„Prin obligația de a întocmi formalitățile vamale de tranzit reies cheltuieli suplimentare și timpi mult mai mari al transportului de mărfuri până la acordarea liberului de vamă și punerea în consum a mărfurilor, ducând la alterarea contractelor din cauza depășirii timpilor alocați pentru fiecare operațiune în parte care poate dura până la 3-4 zile față de 1-2 zile care era timpul alocat pentru o operațiune de import definitiv în Portul Constanța sau Constanța Sud”, se arată în petiția ajunsă la Parlamentul European.

Estimările făcute de importatori arată că, în cazul tranzitului la un birou vamal de interior, cheltuielie pe fiecare container ar crește cu aproximativ 250% reprezentând echivalentul al 450-500 dolari/container:

•         Declarație vamală de tranzit – 100 dolari;

•         Cheltuieli ocazionate cu efectuarea controlului fizic la Biroul Vamal de plecare – 100 dolari;

•         Cheltuieli ocazionate cu staționarea containerului pe mijlocul de transport pe toată perioada tranzitului până la biroul vamal de interior și solicitarea regimului vamal de punere în liberă circulație și ulterior punerii mărfurilor în consum – 200-300 dolari.

La acestea se adaugă cheltuieli care apar în relația cu linia maritimă pentru întârzierea la returnarea containerelor în terminal sau penalizări pentru incapacitatea de a onora comenzile acestora pentru exportul containerizat de mărfuri. Acestea nu sunt însă cunoscute în momentul actual, dar ar putea tripla costurile totalee de operare.

Măsura ANAF în Portul Constanța, susceptibilă de corupție

Companiile semnatare a petiției trimisă la Parlamentul European atrag atenția că în spatele deciziei directorului general al Vămilor, Marcel Mutescu, avizată de șefa ANAF Mirela Călugăreanu, ar putea să fie fapte de corupție.

„Rugăm că aceste verificări să se efectueze și prin sesizarea din unele articole din presă sau reportaje apărute în mass media, vis-à-vis de unele persoane nesemnatare ale notei circulare, dar care au interes că aplicare dispoziției notei circulare să rămână în vigoare  deoarece în spatele acestei note circulare se ascund fapte de corupție ce afectează grav societate românească, fiind implicați factori din conducere a birourilor vamale de interior din București și Direcției Generale a Vămilor”, se mai arată în document.

Fost șef al Vămilor: „ Se încalcă grav dreptul la libera circulație a mărfurilor în Portul Constanța”

Portul Constanţa

Fostul șef al Direcției Generale a Vămilor Dorel Fronea (FOTO) desfințează decizia ANAF în Portul Constanța, care ar încălca una dintre libertățile fundamentale ale Uniunii Europene: dreptul la libera circulație a mărfurilor.

„Prin „direcționarea transporturilor de marfă (de la BVF Constanța și BVF Constanța Sud) în vederea efectuării formalităților de import către birourile vamale de interior” se încalcă una din cele patru libertăți fundamentale ale Uniunii Europene (Libera circulație a mărfurilor), operatorii economici având dreptul de a pune marfa în liberă circulație (import) la orice birou vamal de pe teritoriul Uniunii Europene, singura  posibilă intervenție (privind „direcționarea transporturilor”) a autorității vamale fiind în situația în care nu există capacitatea logistică de control, avertizează Dorel Fronea.

Fronea desființează și pretextul invocat de ANAF pentru a impune vămuirea la interior – fluidizare a traficului de mărfuri. Fostul șef al Vămilor spune că Portul Constanța are capacitatea de a suporta întregul trafic de mărfuri, având cele mai moderne dotări.

„Portul Constanța are o capacitate de operare anuală de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operaționale. (…) Din punct de vedere vamal, BVF Constanța Sud are cele mai performante dotări pentru efectuarea controlului vamal (rampe de control, stivuitoare, sisteme CCTV, Scaner fix), beneficiind și de suportul altor instituții ale statutul care își desfășoară activitate în port (Poliția de Frontieră, ANSVA, TRIDENT, BCCO etc), fiind un port strategic din punct de vedere economic pentru România. Totodată, în calitate de Port maritim al Uniunii Europene, Portul Constanța efectuează analiză de risc, similar tuturor porturilor maritime ale UE, așa cum este ea reglementată prin Reg UE 852/2013 pe trei nivele. (…) Este evident că BVF Constanța și BVF Constanța Sud beneficiază de cele mai bune sisteme logistice de control și de siguranță și securitate din România și efecutuarea operațiunilor de punere în liberă circulație în cele două birouri vamale de frontieră se pot desfășura cu respectarea celor mai bune practici din Porturile Maritime ale Uniunii Europene”, a mai precizat Dorel Fronea.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here