marți, decembrie 3, 2024

Bombă în Sectorul 3! Primarul Negoiță știe

Citește marți, 5 decembrie, pe cetățeanul.net

AcasăȘtiri de ultimă orăBiblioteca Militară Națională, edificiu de cultură impresionant din sectorul 5

Biblioteca Militară Națională, edificiu de cultură impresionant din sectorul 5

-

Cine străbate la pas Bulevardul Regina Elisabeta, din Sectorul 5 al Capitalei, nu poate să nu remarce Palatul Cercului Militar Național, edificiu unicat care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române. Mai puțini știu însă că fastuosul palat găzduiește o instituție cu o istorie impresionantă: Biblioteca Militară Națională.

Edificiul este legat de numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Din iniţiativa primului domnitor al Principatelor Române, la 25 mai 1860, prin „Ordinul de Zi pe toată Oastea nr. 93”, lua naştere Biblioteca Ministerului de Război. Instituția a fost înființată tocmai pentru a sprijini procesul reformelor care au marcat Unirea Principatelor Române.

Anterior, în anul 1845, Dimitrie Sturdza, general-inspector al Miliţiei Moldovene, înfiinţase prima bibliotecă militară la Iaşi, iar în 1852 fusese deschisă, la Bucureşti, Biblioteca Militară a Şcolii de Ofiţeri, din iniţiativa coloneilor Ioan Emanoil Florescu şi Dumitru Costaforu.

Și tot Armata a fost cea care a avut ulterior inițiativa.  în ceea ce privește biblioteconomia românească. Astfel, în 1865, la Craiova se înfiinţează prima bibliotecă de regiment, iar în 1867 – anul în care lua fiinţă Biblioteca Academiei Române – Biblioteca Ministerului de Război scotea deja primul catalog tipărit, cu referinţe despre o mie de volume.

De la an la an, volumul colecțiilor Bibliotecii Ministerului de Război a crescut spectaculos. Stau mărturie cataloagele bibliotecii tipărite în anii 1867, 1877 şi 1898, organizate în conformitate cu conceptele biblioteconomice ale vremii, după modelul celor din Franţa şi Belgia. Cataloagele reflectă profilul enciclopedic, cu dominantă militară, al instituţiei.

Contribuția lui Nicolae Densuşianu la dezvoltarea Bibliotecii Militare Naţionale

Potrivit Bibliotecii Militare Naţionale, destinele acestei prestigioase instituții au fost marcate de oameni cu o aleasă cultură, mari iubitori ai cărţii şi documentelor istoriei militare naţionale.

Între aceștia se remarcă Nicolae Densuşianu (1846-1911). Activitatea sa de bibliotecar, contribuţia sa de pasionat cercetător de arhive la dezvoltarea Bibliotecii Ministerului de Război a fost apreciată, în anul 1913, de preşedintele Academiei Române, chimistul şi medicul C.I. Istrati. Director al bibliotecii în perioada 1884-1911, Nicolae Densuşianu a elaborat, în 1898, regulamentul de funcţionare a instituţiei, folosind cele mai noi cunoştinţe în domeniu ale epocii.

Jurist, istoric, folclorist şi etnograf pasionat, dar mai presus de toate bibliotecar clarvăzător, cunoscător al limbilor latină, elenă, germană, franceză, italiană şi maghiară, Nicolae Densuşianu şi-a consacrat o mare parte din viaţă Bibliotecii Ministerului de Război, căruia i-a lăsat, prin dispoziţie testamentară, o valoroasă donaţie de cărţi.

Biblioteca Militară Naţională, distrusă de comuniști

Din păcate, Biblioteca Militară Naţională a avut de suferit din cauza vicisitudinilor istoriei. În timpul primului război mondial, evacuarea în Moldova a produs numeroase şi ireparabile pierderi din patrimoniul bibliotecii.

Vremurile grele au continuat și mai apoi. Distrugerea clădirilor şi reducerea drastică a alocaţiilor bugetare, care au devenit astfel insuficiente pentru creşterea colecţiilor, au avut grave repercursiuni.

După război, problemele s-au acutizat în mod dramatic. Schimbarea orientării politice a statului român, după 1944, a făcut ca reprezentantul Aliaţilor, un consilier sovietic, să conducă personal operaţiunea de devastare a fondurilor de carte şi publicaţii periodice ale bibliotecii. La baza acestei acţiuni distrugătoare se aflau listele de lucrări interzise pe criterii elaborate de Comisia Aliată de Control.

În consecinţă, biblioteca a fost silită să execute măsurile draconice stabilite, sub acoperirea acestei comisii, de Armata sovietică de ocupaţie, de „curăţire” a fondurilor de documente de aşa-zisa literatură fascistă şi antisovietică, etichetă sub care erau cuprinse, de fapt, multe dintre cărţile şi periodicele apărute în vechiul regim.

În același timp, biblioteca a fost supusă unui program malefic de intoxicare cu literatură sovietică, cu o excesivă ideologizare comunistă, care s-a perpetuat până la sfârşitul anul 1989.

În prezent

Lucrurile au revenit la normal după căderea regimului comunist, în decembrie 1989. Fondurile bibliotecii au început să se refacă și să crească.

În luna mai 2010, Bibliotecii Militare Naţionale i-a fost conferit, prin decret al Preşedintelui României, Ordinul Meritul Cultural, în grad de Mare Ofiţer, „cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţare, în semn de înaltă apreciere pentru prodigioasa activitate de păstrare şi valorificare a tradiţiilor militare româneşti din cultura scrisă, pentru profesionalismul dovedit de personalul acestei instituţii”, după ce, în luna iulie 2004, instituţiei îi fusese conferit acelaşi înalt Ordin, în grad de Comandor.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi stiri

După renumărarea parţială a voturilor, Ciolacu este pe locul 2 la Prezidenţiale

0
Biroul Electoral Central anunță faptul că a finalizat, parțial, renumărarea voturilor exprimate pentru primul tur al alegerilor prezidențiale și au trimis procesul verbal către judecătorii Curții Constituționale. CITEŞTE ŞI: Ciolacu s-a răzgândit: Nu-şi mai dă demisia din fruntea PSD Renumărarea...