Cumetrii din Justiție. Cum sunt distruși antreprenorii români. Cazul Banu

FOTO Adevarul

Justiția de cumetrie! Un fermier român de succes a fost adus în sapă de lemn cu largul concurs al unor judecători și executori judecătorești. Mulți dintre judecătorii care au pronunțat hotărârile de la instanțele gălățene s-au aflat în stare vădită de incompatibilitate, fie că a fost vorba de relații de rudenie sau de cumetrie fie că au lucrat în trecut chiar pentru cei pe care îi judecau. Pornind de la asemenea relații, judecătorii au închis ochii la falsuri și erori grave de procedură, ajungând să pronunțe soluții contrare unor hotărâri anterioare irevocabile.

Ziarul Cetățeanul pornește dezvăluirile despre caracatița intereselor și jocurilor de culise din magistratura gălățeană. SIIJ a fost deja sesizat de mai bine de doi ani, dar și procurorii de acolo au băgat capul în nisip!

Asigurarea culturilor era garantată de stat, dar nu a văzut niciun ban

Grupul de firme Agromec SA, Agriban SRL şi Ianysoil SRL Berheci, condus de economistul gălățean Ion Banu, a fost ani de-a rândul în topul agriculturii din județul Galați.

Cu o fermă care lucra mii de hectare de teren, o fabrică de alcool, una de ulei, brutărie, complex zootehnic, utilaje performante şi depozite de cereale acreditate de Ministerul Agriculturii, antreprenorul asigura sute de locuri de muncă şi plătea statului impozite şi taxe substanţiale.

În anul 2003, o secetă cumplită a lovit sudul Moldovei, iar culturile agricole ale Agromec SA Berheci, asigurate integral, au fost distruse. Calamitatea de 100% a fost constatată, cu acte legale, atât de reprezentanţii autorităţilor locale, cât şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, însă firma nu a primit nicio despăgubire pentru o suprafaţă de 799 ha cultivată cu floarea-soarelui, chiar dacă asigurarea era garantată de stat, prin lege.

Situaţia a produs firmei Agromec Berheci o pagubă uriaşă, de ordinul milioanelor de euro, iar acest lucru a atras mari probleme financiare: impozite şi taxe neplătite, credite neachitate, activităţi care n-au mai putut fi finanţate.

Mai mult decât atât, în această criză au fost atrase şi Agriban SRL şi Ianysoil SRL Berheci, în calitatea de parteneri de afaceri şi de giranţi. Ion Banu a cerut în instanță plata despăgubirilor de către Ministerul Agriculturii şi compensarea datoriilor cu impozitele datorate de firmă Fiscului, pentru protejarea afacerilor de executări silite şi de penalităţi, în conformitate cu prevederile legale privind forța majoră.

După ani de procese, răstimp în care conturile i-au fost blocate, activele sechestrate şi executate silit, în decembrie 2009 Ion Banu a reușit să câștige.

În 2009, Curtea de Apel Galaţi a stabilit că toate acţiunile Fiscului au fost abuzive şi că grupul de firme format din Agromec SA, Agriban SRL şi Ianysoil SRL este exonerat de obligaţiile fiscale şi de penalităţile aferente de la momentul 2003 şi până la data la care a fost pronunţată decizia.

Judecătorii din Galați, legături periculoase

Dar dezastrul era abia la început! Ulterior, Fiscul şi două bănci, precum şi un creditor privat, au deschis mai multe procese de executare silită, pretenţii și intrare în faliment împotriva celor trei firme, iar magistraţii au ignorat sentinţa irevocabilă de constatare a forței majore (nr. 1335/2009) a Curții de Apel Galați. Așa s-a ajuns ca firmele familiei Banu să fie obligate să achite sume uriașe, unele nici măcar dovedite în vreun fel, şi să-şi înceteze, practic, activitatea.

Una dintre acțiunile descrise pe calapodul de mai sus a fost cea a BRD (Banca Română pentru dezvoltare). Cererea acesteia de insolvență a fost încuviințată de doi judecători ai Curții de Apel Galați, care s-au ales astfel și cu o plângere de abuz în serviciu. Mai mult, judecătorii au aprobat intrarea în insolvență pentru aceleași creanțe pe care instanțele, în cinci dosare de executare silită,  le constataseră ca fiind perimate.

Ce este dubios este că unul dintre judecători, Alexandru Bleoancă, a ținut să judece cazul deși ar fi fost normal să formuleze o cerere de abținere de la a judeca reclamația BRD. Spunem aceasta deoarece înainte de a fi judecător Bleoancă a lucrat la compania Ernst & Young, iar BRD e principal client de mai bine de 20 de ani, inclusiv atunci când Bleoancă lucra acolo.

Cu atât mai ciudată este dorința lui Bleoancă de a judeca BRD și de a pronunța o hotărâre împotriva sentinței irevocabile de forță majoră și a sentințelor de perimare a executărilor silite, nu-i așa? 

Unică este, din câte știm noi, și constatarea din motivarea instanței precum că „voința împrumutatei (firma aflată în forță majoră -n.r.) de a plăti a fost înlocuită cu voința împrumutătoarei (BRD) de a retrage automat suma de bani în discuție”.

Dincolo de absurditatea termenului de „înlocuire a voinței” în contractele civile (unde se respectă clauzele contractuale), judecătorul Bleoancă și colegul său au modificat practic clauzele contractului de credit, o încălcare grosolană a prevederilor Codului Civil.

De aici a început un adevărat tăvălug asupra antreprenorului român, păgubit de drepturile legale, executat în ciuda faptului că era în forță majoră și apoi băgat în insolvență pentru datorii inexistente (forța majoră) și prescrise pe deasupra. Totul într-un carusel de rudenii, cumetrii, falsuri în instanțe și multe alte grozăvii asupra cărora vom reveni.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here