Sentința care dă fiori baronilor. Primarii care au angajat avocați ilegal riscă pușcăria

avocați
Ovidiu Nemeș a invocat că nu cunoștea prevederile legii

Pe baronii locali care au angajat ilegal case de avocatură sau cabinete de avocați pentru a-i reprezenta în instanță îi paște pușcăria. Șeful Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, primarul Brașovului, George Scripcaru, primarii Capitalei, Sorin Oprescu și Gabriela Firea, sunt doar câțiva dintre cei care au trecut peste lege atunci când au contractat servicii juridice externe.

Cetățeanul a descoperit deja „precedentul”, care s-a înregistrat în Maramureș:  fostul primar al orașului Sighetu Marmației, Ovidiu Nemeș, a fost condamnat definitiv, pentru exact aceleași matrapazlâcuri cu avocați.

Fără teamă de consecințele legale, sute de primari, șefi de consilii județene sau conducători ai unor instituții publice au externalizat serviciile juridice, aducând prejudicii de zeci de milioane de euro. Deocamdată, un singur primar a fost tras la răspundere și a suportat rigorile legii. Este vorba de fostul primar al orașului Sighetu Marmației, din județul Maramureș, penelistul Ovidiu Nemeș, condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare, cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

În același dosar a mai fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeași faptă, fostul director economic al Primăriei Sighetu Marmației, Ioan Bărbuș.

avocați
Fostul primar de la Sighetu Marmației, Ovidiu Nemeș, a fost condamnat pentru externalizarea ilegală a serviciilor juridice

Contracte încheiate cu încălcarea prevederilor legale

Potrivit DNA, la 14 octombrie 2013, Ovidiu Nemeș, „cu încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a dispoziţiilor art. I din OUG nr. 26/2012”, a încheiat un contract de asistență juridică cu un cabinet de avocatură și a dispus, în aceeași zi, plata către acesta a sumei de 24.800 lei cu TVA inclus, reprezentând contravaloarea unor servicii acordate în favoarea primăriei, respectiv redactarea unei plângeri penale împotriva unei societăți comerciale.

Deși Primăria i-a virat în cont onorariul, avocatul nu a prestat serviciile juridice așa cum se angajase, conform contractului. „Cu toate că suma de bani a fost achitată în aceeași zi, plângerea penală nu a fost redactată, iar în 16 mai 2014 avocatul a denunțat unilateral contractul de asistență juridică, susținând că acest contract nu a fost pus în executare, astfel că nu a produs consecințe juridice, iar împuternicirea avocațială nu a fost utilizată”, au arătat procurorii DNA.

Asta nu l-a descurajat pe Ovidiu Nemeș, care i-a cerut directorului economic să caute un alt avocat.

Ioan Bărbuș s-a conformat și, în februarie 2014, a contactat un alt avocat, cu care a purtat discuții cu privire la încheierea unui contract cu primăria. Fără a fi împuternicit în acest sens, Bărbuș a semnat, în mod nelegal, un contract de asistență juridică și a efectuat plata a 10.000 lei, reprezentând onorariu pentru redactarea unei cereri de revizuire.

DNA susține că, astfel, a fost creat un prejudiciu total în dauna bugetului local al primăriei de 34.800 lei, întrucât cele două contracte au fost încheiate cu încălcarea prevederilor legale, în condițiile în care instituția are compartiment juridic la care sunt angajați consilieri juridici, plătiți pentru prestarea de servicii juridice.

Cum s-a apărat primarul

Încercând să scape basma curată, primarul Ovidiu Nemeș a invocat buna sa credință și a venit cu o scuză jalnică: nu cunoștea legea care îi interzicea să angajeze avocați fără o hotărâre în acest sens a Consiliului Local. El a dat vina pe juriștii Primăriei, care nu l-ar fi avertizat că încalcă legea. La rândul său, directorul economic Ioan Bărbuș a arătat că a acționat strict în interesul municipiului Sighetu Marmației.

Dar pentru că necunoașterea legii (în situația în care, într-adevăr, edilul nu ar fi cunoscut prevederile OUG 26/2012) nu te absolvă de rigorile legii, judecătorii nu au ținut cont de explicațiile neverosimile ale lui Ovidiu Nemeș.

Magistrații au arătat că „Sus-numiţii şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu ce le reveneau, prin dispunerea şi efectuarea plăţilor menţionate, deoarece în cadrul Primăriei municipiului Sighetu Marmaţiei funcţionează consilieri juridici, care au ca atribuţie şi întocmirea unor documente juridice de genul celor redactate de către avocaţii angajați”.

„Ca excepţie, Primăria municipiului Sighetu Marmaţiei putea achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, dacă acestea nu puteau fi asigurate de către personalul de specialitate juridică angajat în cadrul primăriei şi doar cu aprobarea Consiliul Local al municipiului Sighetu Marmaţiei, aşa cum prevede art. I alin. 2 din O.U.G. nr. 26/2012”, au mai subliniat judecătorii.

Așa că, la 14 octombrie 2016, Tribunalul Maramureș i-a condamnat pe Nemeș la un an și șase luni de închisoare, iar pe Bărbuș la doi ani de închisoare – ambele pedepse dictate cu suspendare.

Instanța a reîncadrat faptele

Atât procurorii DNA, cât și inculpații din dosar au declarat recurs la sentința Tribunalului Maramureș.

Pe 3 aprilie 2017, Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat definitiv în dosarul nr. 3828/100/2014.

Curtea de Apel Cluj a menținut în parte sentința dată de Tribunalul Maramureș în acest dosar, admițând parțial apelul făcut de către procurorii DNA în acest caz și respingând în totalitate apelul declarat de către Ovidiu Nemeș și Ioan Bărbuș.

Instanța l-a reîncadrat pe fostul primar la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiune mai gravă decât cea pentru care a fost condamnat inițial la instanța de fond – abuz în serviciu (forma simplă a infracțiunii).

„În baza art. 421, pct. 2, lit. a, C. pr. pen. (Codul de Procedură Penală – n. red.) admite apelul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Cluj – Biroul Teritorial Maramureş – împotriva sentinţei penale nr. 146 din 14 octombrie 2016 a Tribunalului Maramureş, pe care o desfiinţează în parte, cu privire la greşita încadrare juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului Nemeș Ovidiu şi, respectiv, omisiunea aplicării pedepsei accesorii inculpatului Bărbuș Ioan şi pronunţând o nouă hotărâre, în aceste limite: schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului Nemeș Ovidiu din infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297, alin. 1, Cod penal cu aplic., art. 5 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248, Cod penal 1969, rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5, Cod penal şi menţine pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare şi modalitatea de executare, stabilite de prima instanță”, se arată în dispozitivul sentinței definitive.

Contractele cu casele de avocatură, ținute la secret

De teama Parchetului, Consiliul Județean Tulcea, dar și Primăria Generală a Municipiului București au refuzat să comunice informațiile referitoare la externalizarea serviciilor juridice. Ziarul „Cetățeanul” a dezvăluit că cele două instituții și nu numai au cheltuit ilegal sume uriașe pe contracte cu case de avocatură.

avocați
Șeful CJ Tulcea, Horia Teodorescu, preferă avocații de lux

Astfel, Consiliul Județean (CJ) Tulcea a  fost reprezentat în instanță, prin încălcarea legii, doar de avocați sau societăți de avocatură. Și nu orice fel de avocați, ci cei „cu ștaif”, ale căror servicii sunt foarte scumpe. Asta în condițiile în care CJ Tulcea are un departament juridic numeros, ale cărui atribuții sunt exact cele prestate de avocații angajați ilegal.

Printre societățile preferate de președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, se numără Popovici Nițu Stoica & Asociații, una dintre cele mai cunoscute și, în același timp, cele mai discrete firme din avocatura de business din România.

Consiliul Județean Tulcea a refuzat să prezinte date despre contractele cu casele de avocatură, susținând că informațiile solicitate sunt exceptate de la publicare, pentru că ar afecta proceduri judiciare în curs!

„Ziarul Cetățeanul se consideră îndreptățit să primească informațiile solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fără a ține cont că furnizarea acestora poate fi limitată în măsura în care este vorba de informații exceptate în baza art. 12 din Legea nr. 544/2001. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 12, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 544/2001, informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingerea asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor”, se arată în nota remisă redacției de CJ Tulcea.

Avocați pe bani grei și la Primăria Capitalei

Și Primăria Capitalei a refuzat să dea date despre casele de avocatură care îi reprezintă interesele în instanță, pe bani grei. „Cetățeanul” a dezvăluit încă din 2015 că Primăria Capitalei a cheltuit sume uriașe, din bani publici, pe contracte ilegale cu casele de avocatură. Primarul de la acea vreme, Sorin Oprescu, a primit sprijinul consilierilor generali care au votat o hotărâre de consiliu contrară prevederilor legii.

avocați
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, întârzie să prezinte informațiile legate de contractele cu casele de avocatură

Concret, pe 31 mai 2013, Sorin Oprescu a promovat, în fața consilierilor generali, o hotărâre pentru contractarea unei case de avocatură în scandalul World Trade Center. Societatea, în care municipiul București era acționar, intrase în insolvență, iar Direcția juridică din primărie a semnalat – corect, de altfel – că este nevoie de angajarea unei case de avocatură specializate pe astfel de dosare (de insolvență).

Oprescu a profitat imediat de ocazie și a băgat sub nasul consilierilor generali încă o hotărâre, prin care le propunea să aprobe încheierea de acorduri-cadru și cu alte case de avocatură, fără să mai fie vorba de vreo situație specială sau de altă natură. Consilierii au votat, prin încălcarea legii, cheltuirea a sute de mii de euro din banii publici pe contractele cu casele de avocatură.

Primăria Brașov, contracte cu peste 20 de avocați

În orașul de sub Tâmpa nu sunt bani pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap și nici pentru salariilor asistenţilor acestora, dar Primăria Brașov toacă bani publici pe contracte cu avocați.

avocați
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a rulat în instanțe peste 20 de case de avocatură

În ultimii ani, municipalitatea a contractat servicii juridice de la peste 20 de avocați sau societăți de avocatură, pentru care a plătit milioane de lei.

Printre avocații preferați de edilul George Scripcaru se numără Adrian Rusu – despre care presa a relatat că este nepotul fostului deputat brașovean Ioan Adam, condamnat în dosarul retrocedării ilegale de păduri –, Nicolae Vrâncean, Tița Nicolescu, Maria Dicu, Radu și Cornelia Butnaru și chiar Ioan Adam, prin cabinetul de avocatură în care este asociat cu nepotul Adrian Rusu.

Legea, călcată în picioare

Angajarea caselor de avocatură de către instituțiile publice se poate face numai în anumite situații strict prevăzute de lege. Astfel, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/2012, precizează, la art. 1, alin 1: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.

Legea oferă, însă, o „portiță” (situație) în care se pot folosi serviciile unei case de avocatură, cea în care este nevoie ca apărătorii entităților publice să aibă un înalt grad de specializare: „În situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea (…) consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale”.

Contractele cu avocații „privați”, metodă de risipire a banului public

În 2012, Curtea de Conturi a României a constatat risipa de buni publici pentru serviciile juridice.

Potrivit raportului Curții, „pentru aceeaşi activitate cu caracter juridic, o autoritate/instituţie publică a efectuat atât cheltuieli cu personalul propriu de specialitate juridică, cât şi cheltuieli cu firme private de avocatură, care, de cele mai multe ori, egalează sau depăşesc pe cele cu structura juridică proprie, conducând, astfel, la cheltuieli ineficiente ale banului public”.

Astfel, pe perioada 2008-2010, cele 408 entități supuse controlului (reprezentând 3% dintr-un total de 13.500 de entităţi) au efectuat cheltuieli cu serviciile externe de avocatură în cuantum total de 317,9 milioane lei, iar cheltuielile cu funcţionarea structurilor juridice proprii au fost în sumă de 274,6 milioane lei.

LĂSAȚI UN MESAJ