Legea împotriva șantajului ONG-urilor, atacată de USR la Curtea Constituțională

Parlamentul a adoptat, în condițiile în care dezvoltatorii imobiliari se confruntă în fiecare zi cu șantajul unor Organizații Neguvernamentale (ONG), care le blocheză lucrările pe șantiere prin acțiuni în justiție, propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 50/1991, privind executarea lucrărilor de construcții, pentru modificarea și completarea legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului și pentru modificarea și completarea legii contenciosului administrativ 554/2002, inițiată de senatorul PNL Daniel Fenechiu.

Proiectul, trimis la Președinție pentru promulgare pe 30 noiembrie, a fost atacat la Curtea Costituțională de Grupul parlamentar al USR și deputați neafiliați pe 5 decembrie, făcând jocurile ONG-urilor, care pot continua să demareze nenumărate procese împotriva proiectelor imobiliare, atacând oricând acte administrative individuale care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice.

Citește și Cum să faci bani din activism. ONG-iști plătiți de dezvoltatori ca să renunțe la procese

Tocmai pentru a împiedica aceste abuzuri ale „societății civile”, Parlamentul, la inițiativa senatorului Daniel Fenechiu, a adoptat proiectul de lege care limitează perioada în care ONG-urile pot contesta în instanță un proiect imobiliar.

În prezent, orice ONG, care are în statut obiective legate de mediu sau urbanism, poate bloca un proiect imobiliar de sute de milioane de euro din motive lipsite, de cele mai multe ori, de temei, chiar dacă ONG-ul respectiv nu are experți în urbanism sau protecția mediului.

Curtea Constituțională va dezbate sesizarea pe 18 ianuarie 2023.

ONG-urile care au ca singur obiectiv real de activitate contestarea în instanță a proiectelor imobiliare sunt cele grupate în jurul primarului Nicușor Dan, care, de altfel, au fost asociații colaboratoare pentru ONG-ul din care provine actualul primar general. Mai mult, acestea sunt și ONG-urile care au blocat în instanță Planurile Urbanistice Zonale ale unor sectoare din București.

USR și ONG-urile „de meserie” contestă constituționalitatea noii legi, reclamând încălcarea liberului acces la justiție.

În cazul în care judecătorii Curții Constituționale vor respinge sesizarea USR și președintele va promulga legea, aceasta va intra în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial.

Argumentele inițiatorilor legii

În Expunerea de motive a propunerii legislative se arată că, în absența unei legi care să limiteze termenul în care un ONG poate introduce o cerere de anulare sau o cerere de suspendare a unei dezvoltări imobiliare, ONG-urilor li se conferă calitate procesuală activă, li se prezumă interes, li se stabilesc taxe de timbru modice, li se stabilesc termene foarte permisive în care să atace actele vizate (practic le pot ataca oricând).

În plue, câștigă capital de imagine și/sau politic (în funcție de identitatea fondatorilor) și, în cazul în care până la urmă acțiunile neîntemeiate le sunt într-un final respinse în mod definitiv, instanțele cenzurează și cheltuielile de judecată solicitate și dovedite de investitori.

În acest context, noul proiect de lege propune un termen de 30 de zile pentru formularea plângerii prealabile, termen care începe să decurgă de la data ultimei operațiuni de publicitate a proiectului vizat, și un termen de 60 de zile în care ONG-urile pot declanșa acțiuni pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau de intervenție principală.

În acest fel, noua lege vrea să limiteze cazurile în care ONG-urile declanșează acțiuni în instanță și după ani de zile după ce o construcție a fost edificată.

În condițiile în care investitorii trebuie să dovedească, în cadrul acelor litigii, legalitatea tuturor și fiecăruia dintre actele și avizele care fac parte din documentațiile actelor administrative obținute, trebuie să suporte toate costurile privind achiziția terenului, autorizarea și edificarea propriu-zisă a construcției, trebuie să suporte consecințele existenței litigiului (fiindu-i afectată imaginea, pierzând vânzări, investiții, finanțări), indiferent de deznodământul respectivului litigiu, se creează un dezechilibru major între ONG-uri și investitori.

Nenumăratele procese împotriva proiectelor imobiliare sunt un exemplu că ONG-urile pot ataca oricând acte administrative individuale care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice.

Situația a fost reclamată de multe ori de investitori, care au ajuns chiar să spună că se simt șantajați prin blocarea șantierelor cu acționări în justiție.

Legea împotriva șantajului ONG-urilor poate fi citită AICI