Laura Codruta Kovesi a făcut joi un pas decisiv în drumul către fotoliul de procuror șef european. Kovesi are toate şansele să fie primul şef al procuraturii europene care, din 2020, va investiga fraudele cu fonduri comunitare. Asta dă frisoane multora din România – a doua ţară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor cu fonduri europene. Iar cel mai rău se tem unii politicieni.
Fostă şefă a DNA a primit un vot covârşitor, în Consiliul Reprezentanţilor la Uniunea Europeană, deşi premierul Viorica Dăncilă spera contrariul. Kovesi aşteaptă acum doar numirea, pe care o vor face Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European.
Cine se bucură, cine tremură
Desemnarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al UE, a avut ecouri diferite în România, în funcție de tabăra din care făceau parte urechile receptoare.
În mod evident, USR și PNL au salutat victoria fostei șefe a DNA. În plus, liberalii și useriștii s-au agățat și ei de carul învingătoarei, subliniind eforturile depuse de reprezentanții acestor partide la nivelul UE în vederea obținerii scorului favorabil înregistrat de Codruța Kovesi în Consiliul European.
La fel de previzibilă este și reacția pesediștilor. Victoria lui Kovesi a răsunat ca un clopot de jale în sediul din Kiseleff, unde Viorica Dăncilă (cea făcută premier de un lider politic condamnat definitiv, atât înainte cât și după) a deplâns posibilitatea știrbirii ștaifului României în cazul în care Kovesi ar fi condamnată în viitor în vreun dosar instrumentat de Secția Specială, dar concomitent a felicitat-o pe Kovesi „ca pe orice om care obține un rezultat”.
Europenii vor afla pe pielea lor ce înseamnă să fi anchetat de Kovesi
În timp ce Dăncilă oscila haotic între grija pentru renumele țării și felicitarea lui Kovesi, pesediștii și-au macinat ciuda în tăcere. Excepție a făcut Eugen Nicolicea, care a reușit să salute numirea unui cetățean român într-o funcție europeană de top fără a se împiedica de faptul că fericitul cetățean poartă numele Codruța Kovesi.
Între cele două extreme, formate din partizanii și dușmanii lui Kovesi, se situează cei care speră ca Laura Coduța Kovesi să-i bage-n boală și pe infractorii cu gulere albe cu alte cetățenii decât cea română.
„Salut numirea doamnei Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef european. Chiar dacă în țară este o persoană controversată, reușind să ne împartă în două grupuri (nu neapărat egale), numirea arată aprecierea pe care Uniunea Europeană o dă luptei împotriva corupției”, a afirmat Viorel Cataramă, contactat de „Cetățeanul”.
Liderul PRM Victor Iovici s-a arătat mulțumit și el de faptul că europenii vor afla pe pielea lor ce înseamnă să fi anchetat de Kovesi.
„O felicităm pe doamna Kovesi suntem mândri că un român a ajuns în această funcție ca să dovedească că nu numai la noi se întâmplă cazuri de corupție, ci în toată Europa. E un adevărat specialist care la noi a dovedit că poate lupta cu sistemul. O felicităm încă o dată”, a precizat Iovici pentru „Cetățeanul”.
Cristian Diaconescu, despre Dăncilă: „O analfabetă politic”
Fost ministru de Externe și diplomat de carieră, Cristian Diaconescu o pune practic la zid pe cea care conduce în prezent Guvernul României. Un Guvern care a încercat să blocheze desemnarea Laurei Codruța Kovesi ca procuror șef european până în ultimul moment.
„Este vorba despre candidatura României, chiar dacă este vorba de o candidatură în nume personal, privind ocuparea unei funcții foarte relevante la nivel european. Importanța oricărei prezențe românești la cel mai înalt nivel al instituțiilor europene mi se pare o chestiune cât se poate de bună.
De aceea este și greu de înțeles situația oarecum ciudată în ceea ce privește atitudinea unora dintre autoritățile de la București referitor la această candidatură. Indiferent de emoțiile, tensiunile, atitudinile interne față de o persoană sau alta, în momentul în care un cetățean român candidează în numele României și reușește să se poziționează pentru obținerea unui astfel de post, sprijinul statului este obligatoriu.
Este un fel de semnal în ceea ce privește înțelegerea și seriozitatea unei astfel de desemnări și deschide posibilitatea unui anume tip de cooperare. Atitudini dure, să le spune, ale statelor în ceea ce privește candidaturile în funcțiile europene s-au mai întâlnit. Așa s-a întâmplat în cazul lui Donald Tusk și al lui Jose Baroso – la al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene – dar la un moment dat reacțiile negative ale statelor naționale s-au oprit. Era de așteptat ca astfel de candidaturi să nu mai facă obiectul luptelor politice interne, naționale, odată cu intrarea lor în discuția europeană.
Dacă decide totuși să nu sprijine o astfel de candidatură, este de așteptat de asemenea ca statul respectiv să rămână cel puțin prudent, adică să nu se exprime într-un mod sau altul. Problemele în legătură cu Codruța Kovesi nu erau de natură profesională, ci erau legate pe de-o parte de un eventual partizanat față de statul de proveniență al viitorului procuror european și pe de altă parte de faptul că se așteaptă ca, la înființarea unei instituții de o aemenea importanță, să participe un stat mare, cu putere economică și capabil să polarizeze elementele de organizare și de finanțare.
Culmea e că problema neutralității Codruței Kovesi a fost „rezolvată” de statul român. Poziționarea agresivă, cu accente uneori extrem de brutale, contra ei nu au făcut decât să-i ajute candidatura iar aspectul referitor la capacitatea de organizare s-a disipat pe parcurs pentru că jocul politic de astăzi a făcut să fie preferată o candidatură din Europa Centrală și de Est. Instituțiile de la București care au fost împotriva Codruței Kovesi ar fi trebuit să știe cum evoluează parcursul candidaturii acesteia și să se replieze.
Faptul că nu au făcut-o este un semnal îngrijorător – arată că România nu înțelege profesional cum trebuie să acționeze atunci când este vorba de un anumit tip de miză, deci își diminuează singură șansele de câștig. În context amintesc modul catastrofal în care a fost gestionată candidatura României de membru nepermanent la Consiliul de Securitate.
Prim-ministrul este permanent informat despre evoluții și faptul că nu a înțeles, în numele României, cum să acționeze la un moment dat și că a lăsat liberă un anumit tip de atitudine care este imposibil de înțeles în exteriorul României mi se pare o dovadă a faptului că doamna premier Dăncilă dă dovadă de analfabetism politic”, a detaliat Cristian Diaconescu, pentru ”Cetățeanul”, deraierea Guvernului PSDăncilă de la cutumele politicii europene în cazul Kovesi.
Cu ce se va ocupa Kovesi ca procuror şef european
Odată ce va fi numită în funcţia de procuror șef european, Laura Codruţa Kovesi se va ocupa de combaterea fraudei cu bani europeni. Parchetul pe care îl va conduce va avea competenţa de a investiga şi a urmări penal infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.
Când va deveni funcţional, Parchetul European va avea competenţa de a investiga şi urmări penal infracţiuni care afectează bugetul UE, cum ar fi: frauda, corupţia, spălarea de bani sau frauda transfrontalieră în materie de TVA.
Parchetul European va efectua investigaţii transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10 000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane de euro.
Cetățeanul TV
